1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

More documents

Recommendations

Info

1.2 Factori culturali Istorie, tradiţii, meşteşuguri/produse tradiţionale Localităţile din zonă au oferit din totdeauna condiţii excelente apariţiei şi dezvoltării civilizaţiei umane, iar dovezile arheologice vin să confirme din plin acest fapt. Clima continental-moderată, cu vizibile influente mediteraneene a oferit de la început condiţii favorabile de trai, cu ierni relativ blânde şi veri moderat călduroase, la adapostul abruptului munţilor. Apariţia omului în această zonă se estimează a se fi produs la începutul paleoliticului, în protopaleolitic. Din Neolitic, pe teritoriul localităţii Costeşti s-au descoperit vestigii. Ultima epocă a antichităţii, epoca fierului este cea mai bine reprezentată în Costeşti constituind obiectul unor cercetări arheologice riguroase şi a unor studii ce rămân ca punct de referinţă în literatura de specialitate. Primele urme de locuire în perioada de început a epocii fierului s-au descoperit dincolo de Cheile Bistriţei în punctul numit Bulzul. Sau găsit fragmente de ceramică şi urme ale unei aşezări din anii 1000-900 î.Hr. Începând cu anul 650 î.Hr. sunt atestate arheologic în Costeşti numeroase dovezi de locuire. Cel mai reprezentativ sit arheologic rămâne necropola de la Ferigile Costeşti, unde în anul 1955 se recuperează integral un centru civic hallstattian. Conform istoricului Ştefan Nicolăescu, satul Costeşti este atestat încă de la 7 septembrie 1509, într-un hrisov dat de Mircea, fiul lui Mihnea cel Rău, în care erau menţionate moşiile „Costeşti şi Cuceşti”. Începând cu sfârşitul secolului XV, istoricul localităţii Costesti este strâns legat de cel al Mănăstirii Bistriţa şi apoi de cel al Mănăstirii Arnota. Oraşul Horezu, vatra de cultura si civilizaţie, se înscrie ca unul dintre punctele turistice importante din ţară. Este menţionat pentru prima oară în documentul dat la Râmnic la 5 septembrie 1487 de către voievodul Vlad Călugărul. Satul este apoi donat de Constantin Brâncoveanu Mănăstirii Hurez. Aşezarea se dezvoltă ceva mai mult dupa anul 1780, când devine cunoscut sub numele de "Târgul Horezu", data de la care devine centru de plasă, apoi reşedinţă de raion. Prima şcoală a luat fiinţă în 1832. Odata cu noua împărţire administrativ teritorială din 1968, localitatea este declarată oraş. Vaideeniul, Polovragiul şi Novaciul sunt la origine localităţi de oieri care au început să vină în zonă de peste munţi, începând cu secolul XIII, când au năvălit tătarii în Ardeal. Această năvălire se pare că a determinat primul val de venire a ardelenilor în Ţara Românească. În Jurul anului 1700 se stabilesc primii români transilvaneni din Mărginimea Sibiului. Între 1750 - 1790 imigrările românilor transilvăneni de peste munţi capătă proporţii impresionante. Punctele culminante sunt cele din perioada 1759-1761 şi din 1784- 1785. Tradiţiile, obiceiurile, arhitectura şi meşteşugurile din zonă sunt strâns legate de specificul fiecărei localităţi şi de ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor acestora. Aşezarea localităţilor la poalele munţilor şi-a pus amprenta puternic asupra ocupaţiilor. Au fost şi mai sunt încă bine reprezentate activităţi precum exploatarea şi prelucrarea lemnului, păstoritul, pomicultura, apicultura. Localităţile Vaideeni, Polovragi, Novaci şi Crasna sunt încă recunoscute ca aşezări de oieri. Locuitorii de aici şi-au păstrat portul, tradiţiile şi obiceiurile din locurile lor de baştină, adică din Mărginimea Sibiului. O serie de evenimente ce promovează tradiţiile şi produsele specifice zonei s-au împământenit de ceva vreme în zonă. Dintre cele mai cunoscute târguri şi festivaluri populare se numără: - Tâgul anual de olărit "Cocoşul de Hurez" - destinat tuturor olarilor din România, este organizat pe platoul "Stejari", în prima săptămână din luna iunie şi durează trei zile. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt expuse la galeria de artă contemporană, deschisă la Casa de Cultură din Horezu. - "Fagurele de aur" - sărbatoare naţională a apicultorilor, are loc la Tomşsani în a doua săptămână din iunie şi durează două zile. 22
- "Învârtita dorului" - festival de cântec ciobănesc şi paradă de costume populare, are loc în a treia săptămână din luna iunie în satul Vaideeni. - “Urcatul Oilor la Munte”, are loc în fiecare lună mai în la Novaci. - “Nedeia de la Sfântul Ilie” se desfăşoară în perioada 14-20 iulie în comuna Polovragi şi este printre cele mai mari bâlciuri din ţară. - Târgul anual de Florii – Crasna - “Drăgaica” – Crasna, 24 iunie - "Braul de aur" - şezătoare şi concurs de creaţie, organizat în fiecare an în ziua de Sf. Ilie (20 iulie), la Bărbăteşti. - Târgul de Sf. Maria (15 august) – Costeşti - Targul internaţional al ţiganilor - 8 septembrie, Costeşti - Festivalul Eco-Etno-Folk-Film începutul lui septembrie la Casa de Cultura "Dinu Săraru" din Slătioara – festival de film, producţii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice şi folclorice. Monumente şi situri de interes 1. Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate: B. Anexa 3 – Valori de patrimoniu cultural de interes naţional : e) Cule • e)10. Cula Duca Comuna Măldăreşti, satul Măldăreşti Vâlcea • e)11. Cula Greceanu Comuna Măldăreşti, satul Măldăreşti Vâlcea h) Biserici din lemn • h)78. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva Comuna Vaideeni, satul Mariţa Vâlcea • h)79. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului Comuna Costeşti, satul Pietreni Vâlcea k) Biserici şi ansambluri mănăstireşti • k)65. Mănăstirea Polovragi Comuna Polovragi, satul Polovragi Gorj • k)169. Mănăstirea Arnota Comuna Costeşti, satul Bistriţa Vâlcea • k)170. Mănăstirea Bistriţa Comuna Costeşti, satul Bistriţa Vâlcea • k)177. Ansamblul Mănăstirii Horezu Oraşul Horezu, satul Romanii de Jos Vâlcea • k)178. Biserica Intrarea în Biserică Oraşul Horezu, satul Urşani Vâlcea 2. Monumente şi situri arheologice a) Complexe paleolitice • a)4. Niveluri de locuire din Comuna Baia de Fier, satul Baia Gorj paleoliticul mijlociu şi de Fier postpaleolitic cu unelte în special din cuarţ (în punctul "Peştera Muierilor") e) Fortificaţii dacice • e)16. Fortificaţie geto-dacică; aşezare Oraşul Polovragi, satul Polovragi Gorj (în punctul "Crucea lui Ursache") f) Necropole şi zone sacre - epoca fierului • f)7. Necropolă tumulară de incineraţie - Comuna Costeşti, satul Costeşti Vâlcea staţiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârseşti 23
Page 1 and 2: 1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia
Page 3 and 4: Permian şi Mezozoic. Aflorează la
Page 5 and 6: 0 C zecimi 26 24 22 20 18 20 18 16
Page 7 and 8: Medii anuale ale valorilor presiuni
Page 9 and 10: CARACTERE HIDROLOGICE Apele de supr
Page 11 and 12: C. Peisaje, faună si floră Vegeta
Page 13 and 14: coborând mult în pădurile de la
Page 15 and 16: Nr. Specia Denumirea populară Grad
Page 17 and 18: În aceste păduri de la poalele mu
Page 19 and 20: âuri reprezintă zona lipanului ş
Page 21: D. Zone protejate sau de interes ec
Page 25 and 26: Printre elementele decorative valor
Page 27 and 28: epoca brâncovenească. Într-adev
Page 29 and 30: Este construită din lemn de stejar
Page 31 and 32: O mulţime de sfinţi din care nu l
Page 33 and 34: 4. Comuna Vaideeni 4.1. Biserica de
Page 35 and 36: 6. Oraşul Novaci 6.1. Biserica de
Page 37 and 38: lucrări de mântuială, neprofesio
Page 39: 2. Dezvoltarea sporturile montane -

1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?