1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

1.2 Factori culturali
Istorie, tradiţii, meşteşuguri/produse tradiţionale
Localităţile din zonă au oferit din totdeauna condiţii excelente apariţiei şi dezvoltării civilizaţiei
umane, iar dovezile arheologice vin să confirme din plin acest fapt.
Clima continental-moderată, cu vizibile influente mediteraneene a oferit de la început condiţii
favorabile de trai, cu ierni relativ blânde şi veri moderat călduroase, la adapostul abruptului munţilor.
Apariţia omului în această zonă se estimează a se fi produs la începutul paleoliticului, în
protopaleolitic.
Din Neolitic, pe teritoriul localităţii Costeşti s-au descoperit vestigii. Ultima epocă a antichităţii,
epoca fierului este cea mai bine reprezentată în Costeşti constituind obiectul unor cercetări arheologice
riguroase şi a unor studii ce rămân ca punct de referinţă în literatura de specialitate. Primele urme de locuire
în perioada de început a epocii fierului s-au descoperit dincolo de Cheile Bistriţei în punctul numit Bulzul. Sau
găsit fragmente de ceramică şi urme ale unei aşezări din anii 1000-900 î.Hr.
Începând cu anul 650 î.Hr. sunt atestate arheologic în Costeşti numeroase dovezi de locuire. Cel mai
reprezentativ sit arheologic rămâne necropola de la Ferigile Costeşti, unde în anul 1955 se recuperează
integral un centru civic hallstattian.
Conform istoricului Ştefan Nicolăescu, satul Costeşti este atestat încă de la 7 septembrie 1509, într-un
hrisov dat de Mircea, fiul lui Mihnea cel Rău, în care erau menţionate moşiile „Costeşti şi Cuceşti”.
Începând cu sfârşitul secolului XV, istoricul localităţii Costesti este strâns legat de cel al Mănăstirii
Bistriţa şi apoi de cel al Mănăstirii Arnota.
Oraşul Horezu, vatra de cultura si civilizaţie, se înscrie ca unul dintre punctele turistice importante
din ţară. Este menţionat pentru prima oară în documentul dat la Râmnic la 5 septembrie 1487 de către
voievodul Vlad Călugărul. Satul este apoi donat de Constantin Brâncoveanu Mănăstirii Hurez. Aşezarea se
dezvoltă ceva mai mult dupa anul 1780, când devine cunoscut sub numele de "Târgul Horezu", data de la
care devine centru de plasă, apoi reşedinţă de raion. Prima şcoală a luat fiinţă în 1832. Odata cu noua
împărţire administrativ teritorială din 1968, localitatea este declarată oraş.
Vaideeniul, Polovragiul şi Novaciul sunt la origine localităţi de oieri care au început să vină în zonă
de peste munţi, începând cu secolul XIII, când au năvălit tătarii în Ardeal. Această năvălire se pare că a
determinat primul val de venire a ardelenilor în Ţara Românească. În Jurul anului 1700 se stabilesc primii
români transilvaneni din Mărginimea Sibiului. Între 1750 - 1790 imigrările românilor transilvăneni de peste
munţi capătă proporţii impresionante. Punctele culminante sunt cele din perioada 1759-1761 şi din 1784-
1785.
Tradiţiile, obiceiurile, arhitectura şi meşteşugurile din zonă sunt strâns legate de specificul fiecărei
localităţi şi de ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor acestora. Aşezarea localităţilor la poalele munţilor şi-a
pus amprenta puternic asupra ocupaţiilor. Au fost şi mai sunt încă bine reprezentate activităţi precum
exploatarea şi prelucrarea lemnului, păstoritul, pomicultura, apicultura. Localităţile Vaideeni, Polovragi,
Novaci şi Crasna sunt încă recunoscute ca aşezări de oieri. Locuitorii de aici şi-au păstrat portul, tradiţiile şi
obiceiurile din locurile lor de baştină, adică din Mărginimea Sibiului.
O serie de evenimente ce promovează tradiţiile şi produsele specifice zonei s-au împământenit de
ceva vreme în zonă. Dintre cele mai cunoscute târguri şi festivaluri populare se numără:
- Tâgul anual de olărit "Cocoşul de Hurez" - destinat tuturor olarilor din România, este organizat
pe platoul "Stejari", în prima săptămână din luna iunie şi durează trei zile. Cea mai mare parte a produselor
premiate sunt expuse la galeria de artă contemporană, deschisă la Casa de Cultură din Horezu.
- "Fagurele de aur" - sărbatoare naţională a apicultorilor, are loc la Tomşsani în a doua săptămână
din iunie şi durează două zile.
22