1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

âuri reprezintă zona lipanului şi a moioagei. În râurile cu debit mai mic, ihtiofauna este mai săracă, lipsind
bibanul, întâlnindu-se în schimb alte specii mai puţin reofile.
Fauna peşterilor
Mediul cavernicol face parte din marele domeniu subteran. Prima clasificare a acestui domeniu, dată
de E. Racoviţă în 1907, cuprinde: a) peşterile; b) reţeaua de fante (fisuri); c) endogeul (edaficul); d) cavităţile
artificiale; e) microcavernele.
Animalele cavernicole care trăiesc numai în peşteri sunt troglobionte. În peşteri se află şi animale
troglofile, subtroglofile, trogloxene, parazite (majoritatea pe lilieci) şi guanofile. Troglofilele trăiesc şi se
reproduc în peşteri, dar şi la exterior. Subtroglofilele (aproape toate insecte) au o ecofază cavernicolă pentru
diapauză (estivală sau hivernală) sau protecţie faţă de valorile factorilor climatici nefavorabili.
În peşterile Carpaţilor Meridionali dintre Olt şi Culoarul Timiş-Cerna trăiesc numai specii troglofile
de Duvalius (Duvalidius) grupa merkli de origine boemiană, care s-au răspândit pe Carpaţi, probabil către
sfârşitul ologocenului – începutul miocenului, prin intermediul masivului calcaros Tisia. Toate celelalte
forme cavernicole (troglobionte) au o origine dinarică sau est-balcanică: Duvalius (Duvaliotes), grupa budai
(Trechidae), Sophrochaeta, Tismanella şi Closania (Bathysciinae), unele diplopode (Trachysphaera,
Trichopolydesmus, Dacosoma etc.), aranee (Centromerus, Troglohyphantes), izopode (Trichoniscus,
Haplophtalmus).
Majoritatea elementelor troglobionte răspândite între Olt şi Culoarul Timiş-Cerna sunt localizate între
Cerna şi Jiu. Dincolo de Valea Jiului (în trecut şi ea o importantă barieră paleogeografică), acestea apar în
număr foarte redus, cele mai estice troglobionte aflându-se în câteva peşteri din Masivul Stogu-Vânturariţa.
19