1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

41. Pinus mugo Jneapăn R
42. Pleurospernum
austriacum
Coriandru R
43. Pulmonaria rubra Mierea ursului Nt End.***
44. Ranunculus carpaticus R End.**
45. Rosa coziae Roză de Cozia R End.*
46. Soldanella hungarica Degetăruţi R
47. Soldanella pusilla Degetăruţi R
48. Symphytum cordatum Nt End.**
49. Taxus baccata Tisă V\R
50. Trollius europaeus Bulbuci de munte V
51. Veronica alpina R
52. Viola alpina R
* Endemit cu areal restrâns ± la România
** Endemit carpatic
*** Endemit carpato-balcanic
Zona a fost puţin cercetată de către specialişti botanişti şi merită o abordare mai îndeaproape în ceea
ce priveşte speciile protejate ale florei.
Fauna
Modificările altitudinale ale climei şi vegetaţiei condiţionează formarea etajelor faunistice. Deşi
există o anumită similitudine între etajele faunistice şi variaţia faunei pe latitudine, acestea nu sunt identice,
creşterea altitudinii neducând la schimbarea duratei anotimpurilor şi a zilelor şi nopţilor; în consecinţă,
fiecare unitate faunistică altitudinală are constituenţi zoologici cu adaptări morfofiziologice şi fenologice
corespunzătoare şi cu cerinţe higrotermice potrivite cu mediul respectiv.
Chiar dacă speciile animale, faţă de cele vegetale, au un caracter dinamic şi transgresiv accentuat,
realizând pendulări pe verticală, există şi unele specii particulare numai unor unităţi faunistice altitudinale.
Pornind de la ideea că între plante şi animale, pe de o parte, şi condiţiile de mediu, pe de altă parte,
există o strânsă legătură, cel mai potrivit este ca elementele florei şi faunei din acest masiv să fie prezentate
în funcţie de etajare.
Etajul faunistic al stejăretelor
Etajul (zona sau subzona) faunistic al stejarului este prezent prin pădurile de gorun situate ca un brâu
la limita inferioară a subzonei fagului, ridicându-se pe alocuri până la 600 m şi chiar 800 m altitudine. În
cadrul acestei subzone se află, prin depresiuni, şi păduri de stejar (Quercus robur). Este cel mai bine
reprezentat etaj faunistic, indicând condiţii de viaţă foarte favorabile (hrană variată şi bogată, o durată mai
mare a perioadei călduroase), zoocenoza apropriindu-se de parametrii ei maximi atât sub raport cantitativ, cât
şi calitativ.
În pădurile de stejar şi gorun, pe lângă diversitatea şi numărul mare de specii de plante, trăiesc şi o
mulţime de specii de animale, dintre care, mai frecvente sunt cele din grupul nevertebratelor.
Dintre acestea se întâlnesc la tot pasul melci, păianjeni, gândaci, fluturi, albine etc.
Ca vertebrate, în pădurile de stejar trăiesc batracieni, reptile, păsări şi mamifere.
Un batracian des întâlnit pe sistemul foliar al arborilor şi arbuştilor este brotăcelul sau răcănelul (Hyla
arborea). Reptilele, întâlnite aici, însă fără o prea mare frecvenţă, sunt: năpârca sau şarpele de sticlă (Anguis
fragilis), şarpele de alun sau nuieluşa (Coronella austriaca).
16