San Antonio - Descaleca si du-te - Churry-Burry

VIII
Sunt gigea ca un pisoar public revopsit, când, la
orele nouă fără zece, mă înfiinţez la Lipp. Să mă fi văzut,
draga mea, în frumosul meu costum de alpaca, mai
savant zis lama pacos (pentru unul cu pacostea mea de
profesie e chiar potrivit) gri, cu revere mari şi buzunare
în biais de să te doară burta, ai fi căzut jos. Cămaşa bleu,
cravată cu dungi roşii şi albe, arăt mai franţuz decât de
obicei. O specie de 14 iulie hoinară, San-A. al tău.
Soarele, frumos şi blajin. Luminosul aer miroase
bine a gaz de eşapament. Garçon-ii ilustrei case,
asemeni drăgălaşilor pinguini în ţinuta lor tradiţională,
negru-şi-alb, au chipuri somnoroase, deocamdată.
Comand o gustare temeinică.-
Sunt relaxat, satisfăcut, echipat pentru cele mai
delicate manevre. Sunt călare pe situaţe. Sediul
anatomic, cum zic ăia, negustorii de motoroanţe. stă
bine. Dimineaţa asta, pentru mandea, e la fel: poziţie
anatomică în existenţă.
Un garçon cam chel de păr, cum îi place lui Béru să
spună. îmi aduce o cacao aromată şi un coşuleţ cu
cornuri calde.
În acelaşi moment, o fermecătoare doamnă brună,
mai frumoasă decât un foc de artificii chinezesc, împinge
uşa turnantă şi vine de se aşează în faţa mea.
Sunt atât de surprins încât îmi frig păcălimba cu
băutura mea cea fierbinte.
Mai înainte de a te aşterne pe dialog ca lumea, stai