San Antonio - Descaleca si du-te - Churry-Burry

post, în timpul serii, rostuindu-mă pe mine; şi iată de ce
au lăsat materialul în stare de funcţionare.
De altminteri, ca dovadă a celor spuse mai sus,
ultima foaie, cu data de astăzi, poartă următoarea
menţiune:
„Suntem în preajma clădirii. Sperăm obţinut rapid
documentarea.” Ceea ce trebuie să însemne: „Îl ţinem
pe San-A. strâns în mână şi va fi făcut să scuipe
informaţia privitoare la cadavru”.
Reviu în bucătărie la cele două doamne, carele sunt
legate şi încătuşate aşa cum se cuvine; la sluga lor,
asemenea.
Noaptea înaintează. Adică se retrage. Proiecte de
ziuă depun un început de scânteiere în pătratele
ferestrei. La mai puţin de două sute doisprezece virgulă
cinci metri, oceanul îşi mână turmele cu spinări de
spumă.
Strâng din măsele. Mi-ar trebui o cafea. Dar am eu
vreme să-mi potrivesc una? Acest sfârşit de noapte
trebuie să fie decisiv. În antecamera zorilor, atunci se
frâng voinţele, atunci, în fine conştiente de imensa lor
fragilitate, fiinţele cele mai bătucite se supun unor
voinţe mai imperioase decât a lor. Deci, San-Antonio
trebuie să acţioneze. Bine şi repede. Obţinând adevărul
odată cu penele de pe dosul acestor orătănii. Îndată se
va face ziuă, va răsări soarele şi, odată cu el, speranţa.
Totul se va îngreuna.
Triplu interogatoriu.
Interogatoriu gen păpuşi matrioşa (una în burta
alteia) ori gen măsuţe suprapuse (economicoase ca loc).
Mai întâi, arabul.
Ceea ce voi afla de la el îmi va îngădui s-o încolţesc
pe Kasleen. După aceea, mulţumită spuselor lui Kasleen.
voi putea neîndoielnic s-o înfund pe frumoasa d-nă