San Antonio - Descaleca si du-te - Churry-Burry

— Ti aruncat mitralia sau ti descarcat focul in
capul! îmi zice vocea slujitorului nordafrican.
Izbucnire de râs prelungit la cele două fete. Iată de
ce Dora, pe furiş, surâdea. M-am lăsat îmbrobodit de
arab. Adormit de somnolenţa sa mâloasă. Iar Pungăşilă
a profitat din plin apucând o armă, al cărei capăt de
ţeavă l-a sprijinit în căuşul drăguţei mele cefe, receptacol
al atâtor şi-atâtor sărutări febrile, umede, înnebunite,
îndrăgostite, promiţătoare.
Nu tocmai încântat, fac vânt flintei.
— Foarte bine, Maktar, apreciază stăpână-sa.
— Tce se fac cu dinsul? întreabă acest zelos.
— Începi prin a-l îndepărta de noi.
— Inapui! îmi porunceşte ţintaşul.
Mă dau înapoi cu doi paşi.
— Inke! pretinde Moktar.
Conced alţi. doi paşi. Ceea ce mă plasează în
dreptul reşoului unde apa pusă la încălzit începe să
fiarbă în ibricul ei.
Ibric a cărui coadă o apuc prompt, zvârlind
conţinutul vasului pe deasupra propriului meu umăr.
Urlet. Prelungit.
M-am şi întors. Celălalt a lăsat totul să cadă şi a dus
amândoi pumnii la obraz. Ceea ce îmi lasă deplina
latitudine, ba chiar longitudine, să-i aplic favoritul meu
vârf de lance la ouşoare. Nu cunoşti eficacitatea unui
asemenea şut. Nici un insucces n-am avut din parte-i, în
nu'ş' câţi ani de carieră. Magic! Nimeni încă, dacă a avut
un pic de bărbăţie p'acolo (iar dacă a avut din belşug, cu
atât mai puţin) n-a izbutit să-i reziste. Se asfixiază prin
boaşe. Îşi scuipă pancreasul. Îşi lasă ficatul pe tirbuşon
şi îşi pune stomacul în port-vizit. Lovitura mi-a fost şi
mai bine chitită decât cea pentru regretatul Krakzecs,
d'adineauri. Pumn de knock-out, milostive doamne! Nici