San Antonio - Descaleca si du-te - Churry-Burry

XIV
Atunci, nimic!
În asemenea cazuri aparte, îţi stăpâneşti nervii, îti
asculţi instinctul şi îţi păstrezi încrederea în propria-ţi
stea. Stelele bune nu funcţionează decât în favoarea
celor ce cred în ele. Le e silă de îndoieli, ştrengăriţelor!
Iar cei slabi de înger le fac să verse.
Mă simt împăcat, absolut relaxat, cu toate că
duhnesc a anşoa. Mirozna asta, am eu impresia, s-a
impregnat în mine şi-o s-o car pretutindeni până-n
ultima-mi zi de trăit.
Nimic mai dezonorant, la un bărbat, decât un iz
insuportabil. Dintre toate neajunusurile, beteşugurile,
tarele Sale, răul suprem acesta este: să pută.
Doi oameni prevăzuţi cu arme de foc mă strâng în
cleşte. Ca să mă apăr, nu am decât un cuţit. Şi
butoiaşele! Şi doxă, deasemeni. Multă doxă, generale!
Îl văd pe Himker încercând să mă ia din spate. Îşi
ridică pistolul. Nedând ascultare decât prezenţei mele
de spirit, îmi lansez ascuţitul ya asupra lui. Niciodată
n-am prezentat un astfel de număr într-un circ, dar
nu-mi iese prea rău.
Cei ce îţi spun că un cuţit şuieră în timpul
traiectoriei or fi suferind de bâzâituri în ureche. În
realitate este o fiară dintre cele mai silenţioase. Lama se
înfige în umărul lui Himker. Gloanţele sfârtecă pământul
în cerc.
Nu pierd timp încercând să le număr. Arcuindu-mă