San Antonio - Descaleca si du-te - Churry-Burry

Îmi gâdilă bărbia. Chicioarele, întinse ca săgeata,
aşteaptă izbăvitorul punct terminus. Cercetez marginea
cuvei, jojă înjosită ce sunt, dar măsurând şi gândind. O
să se termine? N-o să se termine? Un prim anşoa îmi
mângâie buza superioară. Miracol! Piciorul meu drept a
întâlnit o suprafaţă solidă. Stângul de asemeni, o
fracţiune de secundă mai târziu. Mă las pe călcâie.
Aici,liman al supravieţuirii – ioc (dacă pot să-l
gasteropodesc 1 astfel). Când mă pun cu toată talpa pe
fundul cuvei, nasul mi-e nu doar scufundat, ci şi
anşoazat. Ca să respir, trebuie aşadar să mă ţiu pe
vârfurile pantofilor. Ceea ce echivalează, ca să fiu precis,
cu suspendarea piciorului, înlocuit prin degetul său gros
– exclusiv.
Mă văd constrâns : fie la absenţa respiraţiei ca să
mă pot odihni, fie la o întindere nemăsurată ca să pot
respira. Dacă tu numeşti asta situaţie incomodă,
podoaba mea, e fiindcă eşti exact dobitocul pe care îl
vestiseră proorocii.
Un râs mai copios decât un sandviş cu jumări de
râscă (pardon: gâscă) mă face să întorc capul. Îl zăresc
pe cel ce m-a azvârlit, înveselit ca luna din cele dintâi
desene animate. S-a căţărat pe un piedestal şi, proptit în
coate pe marginea cuvei, urmăreşte operaţiunea
supravieţuirii mele cu mult interes şi vădită plăcere.
— Puţin a lipsit, hai? îmi zice el.
Căluşul meu, ataşat unei tone de anşoa calitatea
întâia, îmi răpeşte plăcerea de a-i răspunde, ceea ce
este, poti să mă crezi, păcat pentru dialectica
franţuzească şi pentru scutirea de taxe poştale.
După un substanţial răstimp de voluptate,
1Note:
Etimologic, gasteropod provine din elinul gaster – burtă, şi podos
— picior. (n. tr.)