San Antonio - Descaleca si du-te - Churry-Burry

Sucindu-mi dureros vertebrele cervicale, izbutesc
să-mi zăresc cadranul ceasului cronometru, Piaget,
pentru sport de performanţă. Iată, trecură mai bine de
două ore de când zburăm. încerc să operez un calcul
mental. Îmi zic: „Pasărea la bordul căreia te afli este o
Alouette 1 II. Aparat care se deplasează cu o viteză de
circa 160 kilometri pe oră. Judecând după poziţia
soarelui, ne îndreptăm direct către apus. Am parcurs,
deci, cam 350 kilometri la vest de pădurea Rambouillet.
În consecinţă, ne găsim fie deasupra Bretagnei, fie deasupra
Mării Mânecii, căci estimarea mea, în privinţa
orientării, poate avea o variaţie de câteva grade”. Colo
ori dincolo, ai să-mi spui tu, nu mai are nici o
importanţă, în cazul meu. La care eu am să-ţi răspund că
socoteli d'astea fac oricând să mai treacă vremea.
Sforăitul motorului (cel ce dă de furcă rotorului) le
taie pasagerilor cheful de vorbă.
Se prea poate, deasemenea, că ei n-au nimic de
seamă a-şi spune.
Dacă este ceva ce-mi sâcâie cutia cu fosfor, asta e
pricina acestui kidnapaj. De-ar fi fost pur şi simplu vorba
să fiu scos din joc, aceşti domni de treabă puteau tot
atât de bine să mă lase într-un desiş de pădure, cu un
supozitor din oţel calibrat în scufie, nu?
Sunt deci în măsură a conchide că, dacă mă iau la
bordul lor, e fiindcă speră să tragă un ce profit prin
mandea. Deci: speranţă. Câtă vreme le voi fi util, voi
rămâne în viaţă.
Îi ghicesc cocoţaţi pe o grămadă de rahat cu o
mizanscenă în stil mare, camarade. Situaţia li s-a
degradat pe măsură ce orele treceau, din momentul
1Note: * „Ciocârlia”. Helicopter în dotarea aviaţiei civile şi
utilitare.