San Antonio - Descaleca si du-te - Churry-Burry

dă-i drumu', te-ascult, ia-o de la nuntă-ţi şi nu uomite
nimic!
— De astă dată numai, n-o să respect ordinea
cronologică, spun, ci o să narez ceea ce ştiu despre
întreaga tărăşenie, utilizându-i osatura actuală.
Alexandre-Benoit stucheşte o a doua fărâmă de
cârnăţoi la câţiva centimetri de prima.
— Apuc-o de care capăt pofteşti, da' esprimă-te
într-un langaj clar şi circumcis, plize, că pe mine, cu
chestii pastea, osaturi şi alte porcării d-ale tale, mă pierzi
de muşteriu. Nu suntem la Sorbonna, neică.
Astfel rechemat la ordine, atac:
— Un domn beneficiind de o bună reputaţie, până
într-atât încât să fie numit prim-adjunct al comunei
suburbane respective, adăposteşte în livada lui un
morman de stârvuri. I se aduc cadavre (despre care se
crede că sunt arabe), iar el le dizolvă într-un puţ pe
care-l aprovizionează cu var nestins. Strania sa lucrare
nu-i bănuită de nimeni. Totuşi, într-o zi. cei ce îl
utilizează decid a-l face să dispară cu maximum de
discreţie! Mijlocul ales pentru respectiva treabă nu e, cu
toate acestea, câtuşi de puţin discret: o bombă. O
bombă despre care s-ar presupune că ţintea un vestit
comisar de poliţie.
Râs sardonic al Pântecosului.
— Dacă te dor gleznele de câte şuturi arzi pân toate
părţile, vin la mandea: îţi dau ghetele mele cu-mprumut.
Trec peste întrerupere.
— În atentat, o hibă: contrar tuturor prevederilor,
nu Merdanflak este cel ce va oficia căsătoria, ci primarul.
Complicii primului adjunct încearcă să stopeze
operaţiunea bum-bum; vai, San-Antonio scapă fatidicul
„dai” şi drama se produce.
— Pân-aci ie corect, aprobă Pătrunzătorul. Ţine.