Nr.15 - Ion Mereuta

Revistă ştiinţifico-practică
luate unele măsuri în acest aspect. În SUA din
anii 80 în programul de pregătire a judecătorilor
este inclus un compartiment dedicat stresului
profesional şi stăpânirea acestuia; în Russia în
anul 2004 a fost întrodus serviciul psihologic în
judecătorii şi organizarea dispanserizării anuale;
în Noua Zelandă judecătorii sunt incluşi în
categoria profesională cu risc înalt a dezvoltării
dependenţei alcoolice. În multe ţări a fost adoptată
legea privind asigurarea obligatorie de stat a vieţii
şi sănătaţii judecătorilor.[9,11]
Managementul de diminuare a stresului
profesional la judecători trebuie început înca de
la angajarea în funcţie. Fiecare candidat la funcţia
de judecător pe lînga examenul medical obligator,
care apreciază sănătatea somatică, ar trebui să
treacă testarea psihologică, care va aprecia şi
starea psihologică a candidaţilor, rezistenţa la
situaţii stresante etc. Totodată, anual în cadrul
examenului medical obligator a judecătorilor este
absolut necesar de apreciat nivelul sănătaţii
somatice şi psihice, de luat masuri de corecţie a
dereglărilor depistate. Pentru prevenirea reacţiilor
neadecvate în situaţii stresante, este nevoie de
un şir de măsuri – respectarea unui regim de lucru
şi odihna, care include ziua de lucru de 8 ore,
numărul dosarelor examinate să nu influienţeze
calitatea, adică corectitudinea decizională,
asigurarea judecătoriilor cu judecători conform
necesităţilor, asigurarea securitătii judecătorilor,
asigurarea accesului la serviciile medicale
solicitate, asistarea psihologică în incinta
judecătoriilor de către un serviciu specializat etc.
Sistemul existent de deservire medicală a
judecătorilor rezolvă problemele de sănătatea a
51
Rotaru Ghenadie
MANAGEMENTUL DE DIMINUARE
A STRESULUI PROFESIONAL LA JUDECĂTORI
acestora nu în plină măsură. Deaceea sunt
necesare măsuri care vor aborda într-un mod
complex problemele profilaxiei, diagnosticului şi
tratamentului maladiilor, ce se dezvoltă la judecători
în legătură cu activitatea lor profesională. Este
necesar de a elabora bazele legislative pentru
organizarea activităţii de dispensarizare anuală a
judecătorilor. Din punct de vedere economic
tratamentul maladiilor în stadiile precoce necesită
cheltuieli mult mai mici decît tratamentul aceloraş
maladii în stadiile avansate.
Bibliografie:
1. BĂBAN, A. (1998), Stres şi personalitate, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
2. Byrne, Z.S., Kacmar, C., Stoner, J., & Hochwarter, W.A.
(2005). The relationship between perceptions of politics and
depressed mood at work: Unique moderators across three levels.
Journal of Occupational Health Psychology, 10, 330-343.
3. Capotescu Roxana. Stresul ocupaţional. Teorii, modele,
aplicaţii, 2006.
4. DEREVENCO, P.; ION, A.; BĂBAN, A. (1992), DEREVENCO,
P.; ION, A.; BĂBAN, A, Sresul in sănătate şi boală, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
5. Kendall E., Murphy P., O’Neill V. and Bursnall S. Occupational
stress: Factors that contribute to its occurrence andeffective
management. - Centre for Human Services, Griffith University. - 2000.
6. Lazarus R.S., Folkman S. The concept of coping // A. Monat,
R.S. Lazarus Stress and Coping, New York, 1991.
7. MICLEA, M. (1997), Mecanisme psihice de autoreglare în
condiţii de stres, Editura Polirom, Cluj-Napoca.
8. OECD (1999), Implementing the OECD Job Strategy:
Assessing Performance and Policy, Paris: OECD.
9. Zimmerman I.M. Isolation in the Judical Career, 2000.
10. Леонова А.Б. Комплексная стратегия анализа
профессионального стресса: от диагностики к профилактике
и коррекции // Психологический журнал. - 2004. - т. 25. - №2.
- С. 86-92.
11. Сумароков И. Судебный стресс //Российская
юстиция. – 2003. - №12. – с. 60 – 63.