Nr.15 - Ion Mereuta

Revistă ştiinţifico-practică
schimbări pot implica întregul membru inferior
manifestîndu-se ca elefantiasis verucos [45].
Însăşi edemul limfatic cronic poate da naştere
hiperplaziei epidermale veruciforme şi
hiperkeratozei, însoţită de activitate fibroblastică
crescută, vase sanguine şi vase limfatice cu
perete subţiat pretutindeni în derm [39]. SK
limfedematic în asociere cu SIDA poate de
asemenea fi asociat cu nodulii exofiţi asemănători
fibromului, caracterizaţi prin fibroză dermală,
aranjare haotică a fibroblaştilor şi fasciculelor de
colagen, cît şi vase limfatice şi canale limfatice
dilatate [10,39,44].
Sarcomul Kaposi cheloidal
Descrierea acestei variante extrem de
neordinare a SK se limitează la raportarea a trei
cazuri clinice în 1994 [46]. Leziunile sunt durelastice,
aranjate liniar [6]. Din punct de vedere
histologic, se remarcă o expansiune dermică prin
colagenul dens, hialinizat, cu o oarecare
asemănare cu un cheloid. În aceste leziuni
proliferarea SK fusiform poate fi complicată şi mai
mult de modificările cheloidale. Diagnosticul
diferenţial histologic se face cu cicatricea
postoperatorie după biopsia pielii afectate de SK.
Se consideră că citochinele au un rol cheie în
evoluţia schimbărilor stromei cheloidale în această
neobişnuită variantă a SK [46].
Sarcomul Kaposi micronodular
SK micronodular este o variantă recent
descrisă a SK, caracterizată histologic printr-o
proliferare mică, neincapsulată, circumscrisă a
celulelor fusiforme în dermul reticular [47]. Deşi
în lucrarea lui Kempf şi co-autorii sunt descrise
leziunile cutanate micronodulare la un pacient cu
SK clasic [47], leziuni similare sunt ocazional
întîlnite în cazul SK asociat cu SIDA şi deseori
sunt radical excizate în cadrul biopsiei deschise.
Sarcomul Kaposi asemănător granulomului
piogen
Leziunile nodulare şi micronodulare mici,
superficial localizate ale SK pot fi proeminente,
provocînd formarea unui manşon epidermal
periferic. Astfel de leziuni au fost atribuite
sarcomului Kaposi asemănător granulomului
piogen [48]. Leziunile traumatizate pot fi supuse
ulcerării, se poate asocia inflamaţia şi de aceea
28
Harştea Diana
VIZIUNI MODERNE ASUPRA VARIANTELOR HISTOLOGICE
ALE SARCOMULUI CUTANAT KAPOSI
poate fi confundat cu granulomul piogen adevărat
(hemangiomul lobular capilar). Lucrurile sunt şi
mai complicate dacă ţinem cont de faptul, că,
granulomul piogen veritabil poate însăşi adăposti
zone kaposiforme. SK asemănător granulomului
piogen trebuie de asemenea diferenţiat de
angiomatoiza bacilară, deoarece aceasta poate
adopta uneori o structură similară granulomului
piogen la vizualizare la putere mică a
microscopului [14,15].
Sarcomul Kaposi echimotic
În varianta descrisă ca fiind SK echimotic,
proliferarea intradermală a SK e însoţită de o largă
extravazare a eritrocitelor [49]. Purpura pronunţată
deseori umbreşte particularităţile histologice ale
SK situat subadiacent. În diagnosticul diferenţial
trebuie de ţinut cont şi de hemoragia
intratumorală cauzată însăşi de procedeul
biopsiei. Clinic această variantă a SK asociat cu
SIDA se manifestă prin pete echimotice sau
asemănătoare celor din pitiriazis [49]. Petele
echimotice pot fi asemănate clinic cu o echimoză
sau pată de vin roşu. A fost descris un caz clinic
rar de SK hemoragic [50]. Oricum, nu e clar dacă
apariţia acestui caz s-a datorat extravazării
masive a ertrocitelor.
Sarcomul Kaposi intravascular
Unica descriere a SK intravascular se
limitează la raportarea a 6 cazuri, inclusiv 4
pacienţi cu SK clasic şi 2 cu SK SIDA-asociat
[11]. Examinarea histologică a acestor puţine
exemplare a demonstrat o proliferare exclusiv
intravasculară solidă a celulelor fusiforme.
Reacţiile imunohistochimice pentru desmină şi
actina muşchilor netezi (SMA) a confirmat
proliferarea intravenoasă. Diagnosticul diferenţial
histologic se face cu hiperplazia endotelială
papilară intravasculară, granulomul piogen
intravenos, fasciita intravasculară,
angioendoteliomul intralimfatic papilar (tumoarea
Dabska) şi miopericitomul intravascular [51].
Variantele SK legate de tratament
Tratamentul poate duce la regresarea SK şi
rareori la agravare (aşa-numita „aprindere” a SK)
[52]. Aspectele histopatologice ale regresiei SK
sunt relatate mai jos. Agravarea SK (aprinderea
sau recrudescenţa) poate urma după tratamentul