Nr.15 - Ion Mereuta

Revistă ştiinţifico-practică
ţesuturile regiunii axilare. într-un caz in perioada
postoperatorie s-a dezvoltat insuficienţă
respiratorie acută, ce necesită ventilare artificială
a plamînilor.
P.G. Arnold, P.C. Pairolero (1986) comunică
date, că în urma complicaţiilor apărute în rezultatul
tratamentului cu raze a cutiei toracice,
reconstrucţia ultimei a fost efectuată prin
următoarele metode:
- plasa de trolen
- coaste autogene
- transpoziţii musculare
- transpoziţia omentului.
Autorii menţionează aşa complicaţii ca
necroză parţială a lambourilor, la 25% pacienţi a
fost inlăturată plasa de trolen.
S.V.Sofronii (1989) comunică date, despre
tratamentul chirurgical al complicaţiilor
postoperatorii din partea plăgii sternotomice. Au
fost urmăriţi 42 de bolnavi la care s-au dezvoltat
complicaţii în privinţa cicatrizării plăgii
sternotomice în urma intervenţiilor chirurgicale la
care s-a aplicat accesul transsternal. La 24 de
bolnavi procesul supurativ s-a localizat în limitele
corpului sternului, la 8 bolnavi s-au depistat
afectarea corpului şi procesului xifoid, în 10 cazuri
s-a dovedit a fi afectarea totală a sternului şi a
porţiunilor adiacente a coastelor cu răspîndirea în
3 cazuri pe ambele clavicule. Operaţii radicale sau
efectuat în 32 de cazuri. S-au efectuat diverse
variante de rezecare a sternului: totală la 9 bolnavi,
subtotală la 8 bolnavi şI parţiala la 15 bolnavi.
În toate cazurile rezecarea sternului a fost
însoţită cu înlăturarea porţiunilor adiacente a
coastelor patologic schimbate. în 25 de cazuri a
fost efectuată rezecarea rebordului costal.
Defectul format al peretelui toracic anterior a
fost închis în urma rezecării sternului în 27 de
cazuri prin transpoziţii musculare pe pedicol
vascular fixat, în 5 cazuri cu lambou din omentul
mare.
La 5 bolnavi în urma rezecării parţiale a
sternului, operaţia plastică a fost efectuată într-o
singură etapă, în 4 cazuri au folosit plastie
musculară (în 2 cazuri muşchiul pectoral mare,
în alte 2 cazuri muşchiul rect al abdomenului),
într-un caz au folosit lambou pe picioruş vascular
fixat din omentul mare.
În 27 de cazuri sa dat prioritatea metodei în 2
etape. Prima etapă constă în rezecarea sternului
20
Valentin Capitan
METODELE CONTEMPORANE DE TORACOPLASTIE ÎN ONCOLOGIE
(reviul literaturii)
iar cea de-a 2 etapă - în închiderea plastică a
defectului. între prima şi a 2 etapă a fost o perioadă
de timp în mediu de 24 zile. în acest interval de
timp plaga a fost tratată prin metoda deschisă,
folosind unguente hidrosolubile. în etapa a doua
plaga peretelui toracic anterior a fost închisă la
23 de bolnavi prin transpoziţii musculare, la 4 -
cu lambou din omentul mare. în 13 cazuri au
folosit muşchiul drept al abdomenului, în 10 cazuri
au folosit muşchiul pectoral mare. Transpoziţia
muşchilor pectorali mari pe picioruş vascular a
fost folosită pentru închiderea plastică a defectelor
etajului de sus a sternului. în urma rezecării
porţiunilor din etajul inferior al sternului şi a
reborului costal s-au aplicat lambouri din
muşchiul rect al abdomenului pe picioruş vascular
din artera epigastrică sau lambou din omentul
mare permutat.Toţi pacienţii au fost externaţi cu
plaga cicatrizată.
Metodele de plastie a defectelor peretelui
toracic anterior propuse de d-l S.V.Sofronii (1989)
prezintă interes deosebit pentru chirurgii oncologi,
deoarece ele ne permit de a lărgi volumul
intervenţiilor chirurgicale pe cutia toracică, ceea
ce ne oferă posibilitatea de a mări radicalismul
operator.
In cazul deformaţiilor peretelui cutiei toracice
în urma ulcerelor postiradiante, ce includeau în
proces coastele, s-a efectuat transpoziţia
muşchiului latisimus dorsi. S-au efectuat incizii
în forma literii “S”, de 5-8 cm, pe margina
anterioară a muşchiului latisimus dorsi. Prin
această incizie se eliberează complet şi se
mobilizează în plagă muşchiul pe picioruş
vasculo-nervos. Pe peretele anterior a cutiei
toracice muşchiul se fixa printr-o incizie
adaugătoare la stern, claviculă, coaste, pentru a
inlocui muşchiul pectoral mare sau pentru a
asigura acoperirea muşchiului, de către
aloimplant. In timpul operaţiei deseori avea loc
hemoragie, din cauză, că era dificilă efectuarea
hemostazei prin inciziile mici, nici intr-un caz
hematoame mari nu s-au format (12).
I.Miyamoto et al, (1986) relevă date, că in
perioada anilor 1981-1984 au fost operate 15 femei
cu defecte a cutiei toracice: la 11-recidivă a
cancerului glandei mamare, la 3- ulcere
postiradiante, la 1- histiocitom fibros a coastei. O
coastă a fost inlăturată la o pacientă, 2-la 5, 3-la
8, 4-la 1. Mărimea defectelor cutiei toracice în