jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Jurnalul Român de Psihofarmacologie
Romanian Journal of Psychopharmacology
Vol. 6, Nr. 1, 2
Comorbiditatea care să impună terapie psihotropă;
Speranţa ameliorării prognosticului, atât din partea subiectului, cât şi a psihoterapeutului.
Terapia psihotropă poate fi discontinuă în următoarele condiţii:
Gradul înalt de ameliorare;
Progresul evident al pacientului supus metodelor psihoterapice;
Stabilitatea situaţiei sociale şi de viaţă;
Prezenţa efectelor secundare medicaţiei;
Creşterea evidentă a capacităţii de „coping” în condiţiile unei stimulări stresante
subliminare.
Farmacoterapia PTSD – perspectivă recentă
Având în vedere corelaţia dintre HPA şi sistemul serotoninergic, s-au propus ca primă linie
terapeutică SSRI, dar numai după o evaluare atentă, mai ales în prezenţa comorbidităţii (Burdon,
1991). Durata de tratament necesară stabilirii eficacităţii este de 12 săptămâni, cu tendinţa de a
utiliza dozele maxime recomandate, în funcţie şi de toleranţă. Pentru pacienţii refractari, se poate
lua în considerare augmentarea cu antidepresive din noua generaţie, agenţi noradrenergici, agenţi cu
acţiune duală şi diferite tehnici de augmentare a efectului antidepresiv (pindolol, prazosin, etc.),
timostabilizatoare moderne sau antipsihotice atipice. În perspectiva creşterii semnificative a
situaţiilor şi incidenţei PTSD în viaţa cotidiană, abordarea farmacologică devine o necesitate
imperioasă cu rol curativ, influenţând semnificativ calitatea vieţii pacienţilor.
Analiza datelor de arhivă a NVVRS a permis măsurarea impactului PTSD asupra calităţii
vieţii. După ajustarea caracteristicilor demografice şi a comorbidităţilor psihiatrice şi somatice, s-a
demonstrat că pacienţii cu PTSD au un indice al calităţii vieţii mai redus, manifestat mai ales prin
sentiment de bine diminuat, formă fizică nesatisfăcătoare, şomaj sau alte limitări (Kulka, 1990).
Bibliografie selectivă
1. Breslau N., Chlilcoat, H.D., Kessler, R.C. et al, 1995 – Vulnerability to assaultive
violence: further specification of the sex differences in posttraumatic stress disorder.
Psychol. Med., 29, 813-21.
2. Burdon, A.P. et al, 1991 – Pilot program of treatment of PTSD. Am. J. Psychiat., 148,
1269-70.
3. Heltzer, J.E., Robins, L.N. et al, 1987 – Posttraumatic stress disorder in the general
population: findings of the Epidemiologic Catchment Arial Survey. N. Engl. J. Med.,
317, 1630-4.
4. Kellner, M., Baker, D.G., Yehuda, R., 1997 – Salivary cortisol in operation Desert
Storm returnees. Biol. Psychiat., 41, 849-50.
77