jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Jurnalul Român de Psihofarmacologie
Romanian Journal of Psychopharmacology
Vol. 6, Nr. 1, 2
În populaţia generală, rata PTSD este apreciată la 7,8 % (Solomon, 1990) sau 9,2 %
(Breslau, 1991) cu risc major de cronicizare ce poate afecta până la 60 % (Kessler, 1995).
În Studiul Naţional de Comorbiditate (NCS), primul de acest fel care a investigat expunerea
la un stresor traumatic şi corelaţia acesteia cu PTSD, s-au raportat următoarele: 60,7 % dintre
bărbaţi şi 51,2 % dintre femei au fost expuşi la cel puţin un stresor traumatic; 19,7 % dintre bărbaţi
şi 11,4 % dintre femei au relatat peste 3 evenimente majore de stres; dintre femeile adulte, 12,7 %
au raportat un viol, 14,3 % molestare sau tentativă de viol, 10,3 % agresiune fizică, 13,4 % uciderea
unui prieten sau rude apropiate; peste jumătate din femeile adulte – 51,8 %, au raportat expunerea la
mai mult de un eveniment psihotraumatizant (Kessler, 1995). Femeile prezintă un risc de 2 ori mai
mare faţă de bărbaţi de a dezvolta PTSD după expunere (Breslau, 1995).
În ceea ce priveşte prevalenţa, NCS a raportat o cifră de 7,8 %. În cadrul National Vietnam
Veterans Readjustment Study (NVVRS), s-a găsit o prevalenţă a PTSD de 15,2 % pentru bărbaţi şi
8,5 % pentru femei (Kulka, 1990). Studiul St. Loius ECA a găsit că 80 % dintre pacienţii cu PTSD
aveau o boală psihiatrică premorbidă sau simultană (Helzer, 1987). Cele mai frecvente comorbidităţi
la bărbaţi au fost: abuzul şi dependenţa de alcool – 51,9 %, episodul depresiv major – 47,9 %,
tulburările de comportament – 43,3 % şi dependenţa şi abuzul de stupefiante – 34,5 %. Pentru femei,
cel mai frecvent s-au asociat cu PTSD, episodul depresiv major – 48,5 %, fobia simplă – 29 %, fobia
socială – 28,4 %. Factorii de risc mai des citaţi sunt: sexul feminin, expuneri anterioare la traume,
inclusiv abuz în copilărie, anxietate sau depresie majoră preexistente (Kessler, 1995).
Pentru diagnostic şi predicţia riscului s-au impus instrumente standardizate: Impact of Event
Scale (IES) – Horowitz, 1979; State Anxiety (SANX) – Spielberg, 1983; Peri-traumatic
Dissociation Questionnaire (PDEQ); Mississipi Scale for Combat Related PTSD (MISS); Civilian
Trauma Version – Keane, 1988; Clinician Administred PTSD Scale (CAPS) (Veryen, 1995).
Puterea predictivă a instrumentelor psihometrice pentru PTSD este estimată la 17 %
(Kessler, 1995). Existenţa acestora permite, în situaţia unor evenimente psihotraumatice (accidente
rutiere grave, accidente de muncă, atacuri teroriste, răpiri etc.), estimarea potenţialului de dezvoltare
PTSD, permiţând măsuri de profilaxie specifice. Validitatea creşte semnificativ dacă aceste
instrumente sunt utilizate de clinician (Gelpin, 1996).
Implicaţii neurobiologice în PTSD
Modelul noradrenergic – locus coeruleus este considerat un veritabil „centru de
alarmă“ sau „pivot” în etiopatogenia PTSD. Medicamentele psihotrope eficiente în PTSD trebuie să
blocheze „centrul de alarmă“ noradrenergic ce dezvoltă un comportament de neajutorare („learned
helplessness”) la persoanele expuse la şocuri existenţiale inevitabile („inscapable shocks”). Altfel
spus, simptomele PTSD depind de valoarea raportului mediat de NA: şocuri inevitabile /
comportament de neajutorare („inescapable shocks / learned helplessness”). În cadrul acestui model
72