jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

More documents

Recommendations

Info

Jurnalul Român de Psihofarmacologie Romanian Journal of Psychopharmacology Vol. 6, Nr. 1, 2 Linia gabaergica (GABA) este disfuncţională în alcoolism . Subtanţa psihotropă acţionează atât prin inhibarea neuronilor corticali GABA cât şi prin alterarea numărului dar şi a afinităţii receptorilor pentru neurotransmiţător ( în special receptorii de tip B ). Alt efect direct al alcoolului asupra mediaţiei GABA-ergice este faptul ca au fost constatate schimbări în structura aminelor neurotransmiţătorului. Alcoolul acţionează şi asupra substanţelor de tip opioid . Acest lucru se face prin stimularea, de o parte, a producerii de alcaloizi de tip opioid dar şi prin influenţarea afinităţii receptorale pentru aceştia. S-a avansat chiar ipoteza formării de alcaloizii (cu structura foarte apropiată de opioide) prin condensarea catecolaminelor cu acetaldehida (produs intermediar de metabilizare al alcoolului). Modificările ce apar în funcţionabilitatea receptorală pentru multiple linii de neurotransmiţători sunt dictate în special de alterarea fluidităţii membranale. Alcoolul prin schimbarea balanţei între acizii graşi saturaţi/nesaturaţi, în favoarea celor saturaţi, creşte rigiditatea membranală. Diminuarea fluidităţii modifică polaritatea membranei neuronale cu impact pe influxul nervos şi afinitatea receptorală. Citoarhitectura cerebrală suferă alterării şi prin acest mecanism, astfel încât investigaţiile paraclinice (tomografie computerizată) evidenţiază dilatarea ventriculilor laterali si anomalii la nivelul lobului frontal. În lumina celor prezentate putem deduce că modificările structurale cerebrale alături de disfuncţionalitatea pe multiple linii de neurotransmiţători se suprapune peste modelul neurobiochimic al tabloului pshihotic de tip „schizofreniform”. Mai mult, în patologia uzului cronic, abuziv de etanol s-au evidenţiat modificări ale undei P300 din cadrul potenţialelor evocate, a cărei sursă se află în structurile sistemului limbic. Aceasta este mai slabă şi mai tardivă decât în grupul de control, aspect întâlnit şi în schizofrenie . Din experienţa clinică şi în concordanţă cu datele din literatura de specialitate putem preciza că developarea tablourilor psihotice suprapuse uzului de substanţă apar la pacienţii ce prezintă o oarecare vulnerabilitate biologică. Astfel, aceste decompensări apar mai frecvent la pacienţii cu un teren somatic alterat (disfuncţii hepatice), la cei cu microtraumatisme craniene repetate şi suferinţă neonatală , patologie neurologică (antecedente de accident vascular cerebral şi crize epileptice). Nu este de neglijat , că şi aspect predictiv al posibilităţii apariţiei unui tablou psihotic, timpul consumului de etanol. Am constatat o vulnerabilitate crescută la pacienţii cu uz îndelungat de substanţă, mai ales la cei cu debut al dependenţei în adolescenţă. Factorul genetic, posibil prin gena pentru receptorul dopaminergic2, pentru receptorii GABA şi receptorul 5HT3 nu este de neglijat atâta timp cât în practica curentă am observat prezenţa decompensărilor psihotice la descendenţii celor cu consum etanolic care la rândul lor au prezentat, la un moment dat, tablou psihotic. 68
Jurnalul Român de Psihofarmacologie Romanian Journal of Psychopharmacology Vol. 6, Nr. 1, 2 Bibliografie 1. Bailiy, D., Vignau, J., Lauth, B., 1999 – Platelet serotonin decrease in alcoholic patients. Acta Psychiat. Scand., 81, 68-72. 2. Conneally, P.M., 1998 – Association between the D2 dopamine receptor gene and alcoholism. Acontinuing controversy. Arch. Gen. Psychiat., 48, 664-665. 3. Constantinescu, D., Manea, M., 2001 – Incursiuni în problematica alcoolismului, 37-39. 4. Mihăilescu, R., 1994 – Tendinţe actuale în biotipologia alcoolismului. Revista Română de Psihiatrie, Pedopsihiatrie şi Psihologie Medicală, 1-2, 52-55. 5. Prelipceanu, D., Mihăilescu, R., Teodorescu, R., 2000 – Tratat de sănătate mintală. Vol. 1, 364-366. 69
Page 1 and 2:
Vol. 6, Nr. 1, 2 2006 JURNALUL ROM
Page 3 and 4:
A R P F Romanian Journal of Psychop
Page 5 and 6:
Jurnalul Român de Psihofarmacologi
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22: Jurnalul Român de Psihofarmacologi
Page 71: Jurnalul Român de Psihofarmacologi
Page 87 and 88: ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE PSIHOFARMACO
show all

jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?