jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Jurnalul Român de Psihofarmacologie
Romanian Journal of Psychopharmacology
Vol. 6, Nr. 1, 2
Alcoolul reprezintă substanţa de uz maladaptativ, cu cea mai largă prevalenţă, poate şi prin
uşurinţa accesului la aceasta.
Tablourile psihopatologice ce se suprapun uzului, înglobează o paletă largă psihiatrică, de la
tulburări prin uz maladaptativ (dependenţa, abuz) pană la tulburări ale afectivităţii, cele psihotice şi
sindrom cognitiv deteriorativ.
Patologia psihotică în alcoolism se poate developa în tablou acut, în cadrul sevrajului, tablou
caracterizat prin perturbări de tip perceptual (halucinaţii vizuale, tactile sau auditive) şi în delirum
de sevraj (idei delirante de tip paranoid).
Tulburarea psihotică indusă de alcool poate să persiste generând un fond cronic, asemănător
clinic schizofreniei.Tabloul psihotic cronic se întâlneşte cu incidenţă mai mare la sexul masculin,
dupa uz abuziv timp îndelungat .
Toate aceste manifestări sunt în corelaţie cu modificările neuro-biochimice induse în timp de
alcool. Un rol important îl deţine sistemul dopaminergic prin implicarea căilor de recompensă
(tegment ventral şi nucleu acumbens). Se presupune existenţa unui hipodopaminergism în aceste
tracturi, înaintea uzului de substanţă.
Alcoolul creşte firing-ul neuronilor dopaminergici din aria tegmentului ventral crescând
asfel concentraţia nivelului dopaminergic în sistemul mezolimbic.
În consumul cronic, abuziv se constată modificări ale concentraţiei metabolitului dopaminei
în lichidul cefalorahidian (LCR).Acidul homovanilic are valori semnificativ crescute, mai ales la
pacienţii cu debut precoce al uzului de substanţe. Conexiunile anatomice cu amigdală ale căilor
dopaminergice de recompensă sunt în legatură directă cu apariţia fenomenului de craving pentru
substanţă, fiind implicate astfel în recurenţele uzului.
Substratul biochimic este însa complex, serotonina (5HT) având o contribuţie importantă.
Disfuncţiile sistemului serotoninergic sunt corelate atât cu mecanismul etiopatogenic al
alcoolismului cât şi cu comorbidităţile psihiatrice ale acestuia. Deficitul de serotonină în cortex,
hipocamp şi hipotalamus reprezintă o realitate biochimică. De altfel, reducerea concentraţiei de
serotonină în aceste arii cât şi a metabolitului acesteia (acidul 5 hidroxiindol acetic) în LCR
reprezintă unul din mecanismele etiopatogenice ale tulburării de dependenţă.
Se constată în acelaşi timp o diminuare a situsirurilor de recaptare a 5HT la nivel plachetar
(măsurat prin binding la imipramina) în special la pacienţii cu comportament impulsiv.
Diminuarea activităţii in sistemul serotoninergic işi are probabil originea într-o creştere a
turn-over-ului serotoninergic asociat cu o reducere a sintezei sale prin reducerea biodisponibilităţii
triptofanului. Cele două fenomene au drept consecinţă scăderea concentraţiei cerebrale a 5HT şi
implicit modificări a numărului de receptori şi a afinităţii acestora pentru neurotransmiţător.
67