jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Jurnalul Român de Psihofarmacologie
Romanian Journal of Psychopharmacology
Vol. 6, Nr. 1, 2
Dacă medicul priveşte tulburările depresive şi anxioase ca datorându-se unor probleme
psihodinamice ambivalenţa sa faţă de utilizarea medicamentelor poate să aibă drept rezultat un
răspuns nefavorabil, noncomplianţă şi probabil dozaj inadecvat pentru o perioadă prea scurtă de
tratament. Pe de altă parte dacă medicii ignoră nevoile psihosociale ale bolnavului, rezultatul
farmacoterapiei poate fi compromis.
În ultima perioadă, în arsenalul terapeutic folosit în managementul tulburărilor depresive şi
anxioase, s-a impus un nou domeniu, acela de terapie prin realitate virtuală.
Terapia Virtuală are la bază interacţiunea pacientului cu un mediu virtual generat de
computer, mediu ce are calitatea de a fi flexibil, controlabil si reproductibil permiţând adaptarea la
problemele specifice ale subiectului.
Terapia virtuală este acceptată de comunitatea clinică datorită potenţialului pe care îl oferă.
Realitatea virtuală a fost descrisă ca un model de tehnologie care oferă posibilităţi de dezvoltare a
unui diagnostic şi tehnici de terapie. De atunci terapeuţii au început să folosească realitatea virtuală
în practica clinică datorită avantajelor pe care le prezintă (23):
Mediul virtual este un mediu protejat care asigură legătura între camera de terapie (mediu
total protejat) şi mediul real (mediu neprotejat). Pot fi generate şi experimentate multiple situaţii in
care pacientul poate începe să îşi exploreze temerile având suportul terapeutului şi înţelegând ca nu
se supune unor riscuri. Introducerea mediului virtual în terapie nu alterează nimic din ceea ce
Korchin consideră esenţial în psihoterapie – încrederea în posibilitatea de schimbare, încrederea în
terapeut ca într-un expert, calităţile terapeutului ca persoană ce inspiră încredere, siguranţă şi
dorinţă de a ajuta şi care este capabil să obţină cooperarea totală a pacientului. Mediul virtual este
un nou element al terapiei ce permite pacientului ca prin interacţiunea cu elementele virtuale,
încetul cu încetul să accepte si apoi să controleze mediul real.
Mediul virtual permite pacientului să acţioneze fără a se simţi ameninţat. Medicul poate
face pacientul să înţeleagă scenariul virtual permiţându-i să exploreze situaţiile pe care le consideră
ameninţătoare sau înspăimântătoare având totuşi sentimentul că nu se poate întâmpla ceva rău,
aceasta permiţându-i apoi să realizeze că realitatea poate fi controlată.
Mediul virtual permite pacientului să experimenteze diverse roluri şi situaţii fără teama
unui feedback negativ asupra sa, şi in urma acestor experienţe să îşi modeleze modul de reacţie în
faţa aceloraşi evenimente din lumea reală.
Trebuie amintit că este esenţial în orice tip de terapie ca pacientul să îşi înfrunte temerile.
Terapia virtuala permite gradarea situaţiilor pe care pacientul trebuie să le înfrunte, permiţându-i să
progreseze treptat de la situaţii simple spre cele complexe, să le înţeleagă şi astfel să poată
interacţiona cu temerile sale.
Terapia virtuală oferă informaţii exacte medicului asupra modului de reacţie al pacientului în faţa
situaţiilor stresante, permiţând focalizarea eforturilor terapeutice spre punctele neVirtual therapyalgice.
39