jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Jurnalul Român de Psihofarmacologie
Romanian Journal of Psychopharmacology
Vol. 6, Nr. 1, 2
personal-computer (PC) based systems. Two successful areas of virtual therapy
application in psychology include treatment of specific phobias (such as fear of
heights, fear of flying, fear of driving, fear of public speaking, and claustrophobia,
etc.) and neuro-psychological evaluation and testing. Early results seem to indicate
that virtual environments have multiple advantages over conventional therapies in
the treatment of specific phobias.
Neuro-psychological evaluation and testing is another area that can easily be
transitioned to a virtual environment. Again, multiple advantages seen by performing
these tasks in virtual environments are suggested. Clearly the three-dimensional
testing would seem a better predictor of function in our three-dimensional world.
Smaller numbers of studies are seen in a much wider area of mental health testing,
evaluation, and delivery as demonstrated by the excellent work in this current
volume. It is now the time to continue exploring additional applications of this
exciting technology.
Several barriers remain however. The PC-based system, while inexpensive and easyto-use,
still suffers from a lack of flexibility and capabilities necessary to
individualize environments for each patient.
Key words: virtual therapy, depression, anxiety.
Tulburările depresive şi cele anxioase reprezintă o entitate frecvent întâlnită în practica
medicală, depresia fiind una din cauzele majore de disabilitate pe plan mondial. Studiile referitoare
la tulburarea depresivă au raportat o gamă largă de valori pentru procentul de populaţie adultă cu
această tulburare. Riscul pe toata durata vieţii pentru tulburarea depresivă majoră în eşantioanele
comunitare a variat de la 10% până la 25% pentru femei şi de la 5% până la 12% pentru bărbaţi (6).
În multe cazuri depresia este însoţită de anxietate, iar managementul terapeutic în tulburările
depresive şi anxioase este complex şi ţine seama de comorbiditatea celor două entităţi diagnostice.
Etiologia depresiei este heterogenă şi multifactorială. Subiectul care dezvoltă această tulburare are o
încărcătură genetică predispozantă, care îi conferă o anumită susceptibilitate în a dezvolta boala.
Asupra acestei vulnerabilităţi acţionează pe parcursul vieţii o serie de evenimente stresante, care
precipită apariţia manifestărilor clinice ale depresiei şi anxietăţii. Datorită heterogenităţii etiologice
şi a impactului social pe care îl determină s-a încercat găsirea unor soluţii de abordare diferenţiată a
acestei patologii, încercând să se identifice în populaţia generală acele categorii vulnerabile şi să se
evalueze factorii de risc implicaţi (5).
Terapia convenţională a tulburărilor depresive şi anxioase presupune asocieri chimioterapice
de medicamente antidepresive, anxiolitice precum şi o serie de tehnici de psihoterapie, iar medicul
trebuie să integreze farmacoterapia cu intervenţiile psihoterapeutice. Există acum un număr mare de
medicamente eficiente din care clinicienii pot să aleagă. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei,
datorită siguranţei, tolerabilităţii şi eficacităţii lor, au devenit cei mai prescrişi agenţi de primă linie în
tratamentul depresiei şi a tulburărilor anxioase, mai ales în atacurile de panică, fobia socială,
anxietatea generalizată, tulburarea de stress posttraumatică, precum şi în depresia premenstruală şi în
37