jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Jurnalul Român de Psihofarmacologie
Romanian Journal of Psychopharmacology
Vol. 6, Nr. 1, 2
PENTRU EVALUAREA RISCULUI SUICIDAR ÎN SCHIZOFRENIE
D. Marinescu, T. Udriştoiu, I. Udriştoiu
Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova
Rezumat
Rata comportamentului suicidar în schizofrenie rămâne înaltă, 20-40% pentru
tentativele suicidare (Meltzer, Okaili, 1995) şi 18% pentru suicidul finalizat
(Baldwin, 2001), ceea ce a impus re-evaluarea simptomatologiei depresive din
schizofrenie. Leff (1990) consideră că depresia din schizofrenie este de tip secundar
şi descrie 3 submodele psihopatologice: a) depresia ca simptom reactiv la
ameliorarea simptomelor psihotice pozitive (conştientizarea bolii şi, implicit, a
gravităţii acesteia); b) depresia secundară pierderii capacităţii de comunicare,
direct proporţională cu retracţia autistă şi pierderea independenţei eului; c)
depresia ca simptom psihotic activ şi independent, evoluând şi după episodul acut.
Din punctul nostru de vedere, modelul explicativ de inspiraţie psihopatologică nu
oferă suficiente explicaţii în ceea ce priveşte comportamentul de tip suicidar.
Elementele de neurobiologie pot explica parţial comportamentul suicidar pe baza
nivelelor de vulnerabilitate primară (anomalii biochimice şi genetice), secundară
(legată de boală şi tratament) şi cognitivă. Corelaţiile neurobiologice posibile între
clinica sindromului depresiv din schizofrenie, comportamentul suicidar şi modelul
neurobiologic pot permite strategii terapeutice diferenţiate.
Cuvinte cheie: schizofrenie, suicid.
FOR THE EVALUATION OF THE SUICIDAL RISK IN SCHIZOPHRENIA
Abstract
The suicide rate in schizophrenia remains at high rates: 20-40% for the estimated
attempts (Meltzer, Okaili, 1995) and 18% for the finalized suicide (Baldwin, 2001),
which has determined the re-evaluation of the depressive symptoms in schizophrenia.
Leff (1990) considers the depression in schizophrenia as secondary and describes 3
psychopathological submodels: a) depression as reactive to the improvement of
positive symptoms (awareness of disorder and of its gravity); b) depression as
secondary to the loss of communication skills, proportional with the autistic
retraction and loss of self; c) depression as active and independent psychotic
symptom, ongoing beyond the acute episode.
In our point of view, the psychopathological model does not contribute completely to
the understanding of suicidary behaviour. The neurobiological perspective may
partially explain the suicidal behaviour based on the levels of primary (biochemical
and genetic abnormalities), secondary (due to the disorder itself and to the
treatment) and cognitive vulnerability. The possible neurobiological correlations
between the depressive syndrome in schizophrenia, the suicidal behaviour and the
neurobiological model may trigger differentiated therapeutic strategies.
Key words: schizophrenia, suicide.
21