jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Jurnalul Român de Psihofarmacologie
Romanian Journal of Psychopharmacology
Vol. 6, Nr. 1, 2
de 200mg/zi. Un alt studiu dublu-orb, placebo-controlat arată superioritatea Lamotriginei faţă de
placebo şi faţă de Gabapentin. Dar, Lamotrigina s-a dovedit a fi superioară placebo doar pentru
depresia din tulburarea afectivă bipolară tip I, nu şi pentru cea din tulburarea afectivă bipolară tip II şi
nu se diferenţiază de placebo în episodul maniacal din tulburarea afectivă bipolară tip I (8).
Un alt studiu dublu-orb, randomizat, placebo-controlat, având Litiul drept comparator, cu o
durată de 18 luni, ce cuprinde pacienţi cu cel mai recent episod al tulburării afective bipolare de tip
maniacal, a demonstrat că Lamotrigina a determinat o creştere semnificativă a perioadei de timp
până la dezvoltarea episodului depresiv, iar Litiul, la rândul său, a întârziat apariţia episodului
maniacal. De asemenea, Lamotrigina poate fi utilizată şi în formele cu ciclare rapidă (5).
Toate aceste studii au subliniat necesitatea titrării lente a dozei de Lamotrigină, datorită
riscului apariţiei rash-ului cutanat. Cel mai frecvent eveniment advers constatat a fost reprezentat de
cefalee, iar riscul switchului dispoziţional este comparativ cu cel al placebo (3,5,8).
Cercetările clinice din ultimii ani au prezentat noi opinii în ceea ce priveşte managementul
terapeutic al tulburării afective bipolare şi al depresiei bipolare, în particular, astfel că Litiu rămâne
util mai ales pentru episodul maniacal al tulburării bipolare, Lamotrigina fiind mult mai utilă în
prevenirea depresiei. Astfel, pentru prevenirea recurenţelor de tip maniacal sau depresiv sunt
necesare diferite tipuri de medicamente (Calabrese, 1999) (3). În plus, s-a încercat să se corecteze
imbalanţa terapeutică episod depresiv-episod maniacal, fiind identificate noi opţiuni terapeutice
pentru depresia bipolară. Cu toate acestea, nu există evidenţe clinice pentru următoarele afirmaţii,
care, în trecut, erau considerate adevărate:
doar faza acută a tulburării afective necesită tratament susţinut;
prima linie terapeutică pentru depresia bipolară este reprezentată de antidepresive, în
monoterapie, normotimizantele având doar rol de augmentare, fiind folosite doar atunci
când există simptome de tip maniacal;
asocierea antidepresive normotimizante permite obţinerea mult mai rapidă a efectelor
terapeutice, comparativ cu utilizarea normotimizantelor în monoterapie;
frecvenţa episoadelor nu modifică schema terapeutică.
Dar, înainte de începerea oricărui tratament trebuie stabilit cu exactitate natura simptomelor
de tip depresiv, precum şi prezenţa eventualelor simptome maniacale, deşi nomenclatoarele de
specialitate nu recunosc diagnosticul de „depresie mixtă”. De asemenea, trebuie precizat dacă
episodul depresiv face parte dintr-o tulburare afectivă bipolară tip I sau tip II . S-a constat că,
episodul depresiv din tulburarea afectivă bipolară tip I are o durată de trei ori mai mare comparativ
cu episodul maniacal, iar episodul depresiv din tulburarea afectivă bipolară tip II are o incidenţă de
27 de ori mai mare decât episodul maniacal. Astfel, spectrul terapeutic al depresiei bipolare
rămâne, în continuare, un domeniu deschis cercetării ştiinţifice.
7