Curierul medical, Nr. 5 - Universitatea de Medicină şi Farmacie

Curierul medical, Nr. 5 - Universitatea de Medicină şi Farmacie Curierul medical, Nr. 5 - Universitatea de Medicină şi Farmacie

26.04.2013 Views

Profesorul universitar, doctorul habilitat în ştiinţe fizico-matematice Efim Aramă împlineşte recent 70 de ani, patruzeci şi doi dintre ei au fost dedicaţi învăţământului superior medical, activând în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Profesorul Efim Aramă este o personalitate care s-a remarcat printr-o bogată activitate didactică şi de cercetare în domeniul fizicii şi biofizicii, activitate ce i-a adus un prestigiu ştiinţific recunoscut de comunitatea academică din ţară şi de peste hotare. S-a născut la 19 noiembrie 1942, în satul Negureni, raionul Teleneşti, într-o familie de agricultori. În anul 1966 a absolvit Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din or. Bălţi, facultatea de Fizică şi Matematică, specialitatea Fizică şi disciplini tehnice. La Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţanu” vine şi activează din 1970 în cadrul Catedrei Fizica Medicală, care mai apoi este redenumită şi, astăzi, se numeşte Catedra Fiziologia Omului şi Biofizică. A urcat consecutiv treptele ierarhiei universitare de la asistent la conferenţiar şi apoi – profesor universitar. Paralel cu activitatea didactică universitară, şi-a făcut studiile în doctorantură la Institutul de Fizică Aplicată (IFA) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1974-1978). În 1983 susţine teza de doctor în ştiinţe fizico-matematice, având în calitate de conducător ştiinţific savantul cu renume în domeniul fizicii semiconductorilor, academicianul Sergiu Rădăuţan. Continuă această colaborare cu Institutul de Fizică Aplicată, a cărei rezultate se valorifică în numeroase studii, inclusiv în teza de doctor habilitat cu tema „Influenţa dopării şi politipiei asupra spectrelor optice ale sulfizilor multicomponenţi stratificaţi şi structurile cu bariere la suprafaţă pe baza lor” (2001). Interesele ştiinţifice ale profesorului Efim Aramă ţin de domeniile: tehnologii avansate de obţinere a cristalelor semiconductoare; optica sulfizilor multicomponenţi stratificaţi; aparate optoelectronice cu aplicare în domeniul medicinii, biofizicii medicale şi farmaceutice. Fig. 1. Măsurător cu afişaj digital de radiaţie ultravioletă. 82 Nr. 5 (329), 2012 Tuturor cercetărilor fundamentale, efectuate în domeniul semiconductorilor, profesorul Efim Aramă le-a găsit componenta aplicativă, implementându-le în practica medicală. Detectorii de radiaţie ultravioletă (UV), fotovaricapii şi comutatoarele de curent şi-au găsit terenul său cel mai fertil de aplicare anume în tehnica şi tehnologiile medicale. Un rezultat de rezonanţă al acestor cercetări sunt dozimetrele de radiaţie UV, (brevet de invenţie nr. 2466), care au fost implementate în practica medicală (fig. 1, 2). Fig. 2. Dispozitiv cu scală logaritmică pentru măsurarea intensităţii radiaţiei ultraviolete. Pe parcursul a mai multor ani, colaborează fructuos cu savanţii de la Institutul de Spectroscopie al Academiei de Ştiinţe din Federaţia Rusă: academicianul Evghenii A. Vinogradov şi profesorul Gherman N. Jijin, renumiţi prin cercetări importante în domeniul spectroscopiei Raman, Semion V. Slobodcicov profesor la prestigiosul Fizteh din Sankt Petersburg şi, nu în ultimul rând, cu academicianul Radu Negoescu, România (Institutul Sănătate Publică, Bucureşti). Colaborarea benefică cu iluştrii savanţi de talie internaţională, a dus la elaborarea şi implementarea cu succes în practica medicală a mai multor aparate din domeniul bifofizicii. Aceste invenţii au fost menţionate cu medalii la expoziţiile internaţionale, cea mai recentă, Inventica-2012, Iaşi, România. De asemenea a fost apreciat cu medalia de bronz la Expoziţia Internaţională specializată „Infoinvent”, Chişinău, 2011, aparatul „Dispozitiv pentru testarea materialelor biologice” (brevet de invenţie nr. 266, autori Olga Belic, Efim Aramă). Profesorul Efim Aramă a fost îndrumător la 4 teze de doctor în medicină, este autorul a peste 180 de lucrări ştiinţifico-didactice, inclusiv 2, monografii, 11 manuale şi materiale ştiinţifico-didactice pentru studenţi, 7 brevete de invenţie, înalt apreciate de comunităţile ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicate în diferite reviste ştiinţifice prestigioase din ţară şi de peste hotare. În anul 2010, pentru contribuţii deosebite în dezvoltarea ştiinţei şi pregătirea specialiştilor de înaltă calificare în domeniul medicinii, activitate ştiinţifico-metodică intensă profesorului Efim Aramă i s-a conferit titlul onorific „Om Emerit”. În numele Senatului, comunitatea academică a universităţii, îi urăm domnului profesor Efim Aramă multă sănătate, succese şi noi realizări pe tărâmul activităţii didactice şi ştiinţifice. Îi dorim ca şi pe viitor să emane bunătate sufletească faţă de studenţi, să le cultive înţelepciune prin cunoştinţele sale şi tendinţa de autoafirmare prin muncă asiduă şi continuă în domeniul profesional. Ion Ababii, dr. h., profesor, academician Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu”

În ziua de 9 iulie 2012 s-a stins din viaţă profesorul universitar Valentina Halitov, personalitate marcată în ştiinţa naţională, talentat medic infecţionist şi pedagog, doctor habilitat în medicină. Valentina Halitov s-a născut pe 1 octombrie 1926, în oraşul Chişinău, într-o familie de oameni muncitori şi oneşti. Şi-a făcut studiile la liceul „Principesa Dadiani” din Chişinău. În toamna anului 1945 a fost admisă la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, instituţie abia în formare. A absolvit institutul în 1950 (prima promoţie), apoi a activat în oraşul Leova (1950-51) în calitate de medic-oculist. Între anii 1951-53 îşi face studiile în secundariatul clinic la catedra Boli infecţioase a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. Din 1953 îşi începe activitatea didactică la aceeaşi catedră în calitate de asistent. În 1962 susţine teza de doctor în medicină şi devine şef al cursului de Boli infecţioase la copii, al cărui fondator este. Din 1967 activează în funcţia de şef titular al catedrei Boli infecţioase la copii, formată în baza acestui curs. În 1980 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe medicale la Moscova, la Institutul Central de Epidemiologie, iar în anul următor (1982) i se conferă titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar. Din 1991 activează ca profesor, iar din 1997 până în 2012 ca profesor consultant al catedrei Boli infecţioase la copii. Este semnificativă contribuţia profesorului Valentina Halitov în studierea infecţiilor gastrointestinale la copii, patogeniei şi imunologiei acestora. A pregătit doctori în medicină, precum şi un număr mare de specialişti pediatri infecţionişti în secundariatul clinic. A publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv elaborări metodice. În perioada 1981-1985 a activat şi în calitate de prorector pentru activitate ştiinţifică. Valentina Halitov este considerată, pe bună dreptate, fondatorul şcolii de boli infecţioase pediatrice din Republica Moldova. Pe lângă explorările ştiinţifice, doamna Valentina Halitov a participat activ la instruirea cadrelor medicale. În prelegeri a ştiut I N M E M O R I A M Valentina Halitov (1926 – 2012) 83 să îmbine iscusit teoria cu practica, dând prioritate dezbaterilor clinice, procesului de „gândire clinică”. În calitate de specialist principal (nescriptic) în domenuil bolilor infecţioase la copii al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova, în perioada 1967-1982 a contribuit la combaterea mai multor boli infecţioase, activând în focare epidemice (scarlatina, poliomielita, difteria, hepatita virală etc.). Mai mulţi ani la rând a condus Societatea ştiinţifică a infecţioniştilor, a fost preşedinte al Comisiei de atestare a infecţioniştilor, membru al conducerii Societăţii ştiinţifice a infecţioniştilor (Moscova), decan al Facultăţii de Pediatrie şi Medicină Preventivă (1963-1967), membru al consiliului ştiinţific specializat de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat, membru al Senatului USMF „Nicolae Testemiţanu”, membru al Comitetului Central al Sindicatului lucrătorilor medicali din URSS (Moscova), deputat al sovietului raional Frunze, Chişinău etc. Pentru succesele remarcabile în activitatea ştiinţifică şi didactică, profesorul Valentina Halitov a fost distinsă cu ordinul „Знак почета” (URSS) de două ori (1971 şi 1981) şi „Ordinul Republicii” (1996), de nenumărate ori fotografia Dumneaei a fost etalată pe tabla de onoare a or. Chişinău. Atitudinea deosebită fată de obligaţiunile sale profesionale şi de ştiinţă, erudiţia şi tactul de pedagog, modul de viaţă bine organizat şi calităţile personale excelente i-au adus profesorului Valentina Halitov stima şi dragostea binemeritată din partea colegilor, discipolilor, studenţilor şi pacienţilor. Plecarea la cele veşnice este o pierdere iremediabilă pentru toţi. Datoria noastră este de a-i păstra memoria şi de a continua valoroasele tradiţii universitare, la dezvoltarea cărora a contribuit întreaga viaţă profesorul universitar Valentina Halitov. Ion Ababii, dr. h., profesor, academician Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu”

În ziua <strong>de</strong> 9 iulie 2012 s-a stins din viaţă profesorul universitar<br />

Valentina Halitov, personalitate marcată în ştiinţa naţională, talentat<br />

medic infecţionist <strong>şi</strong> pedagog, doctor habilitat în medicină.<br />

Valentina Halitov s-a născut pe 1 octombrie 1926, în oraşul<br />

Chi<strong>şi</strong>nău, într-o familie <strong>de</strong> oameni muncitori <strong>şi</strong> oneşti. Şi-a făcut<br />

studiile la liceul „Principesa Dadiani” din Chi<strong>şi</strong>nău. În toamna<br />

anului 1945 a fost admisă la Institutul <strong>de</strong> Stat <strong>de</strong> <strong>Medicină</strong> din<br />

Chi<strong>şi</strong>nău, instituţie abia în formare. A absolvit institutul în 1950<br />

(prima promoţie), apoi a activat în oraşul Leova (1950-51) în<br />

calitate <strong>de</strong> medic-oculist.<br />

Între anii 1951-53 î<strong>şi</strong> face studiile în secundariatul clinic la<br />

catedra Boli infecţioase a Institutului <strong>de</strong> Stat <strong>de</strong> <strong>Medicină</strong> din<br />

Chi<strong>şi</strong>nău. Din 1953 î<strong>şi</strong> începe activitatea didactică la aceea<strong>şi</strong><br />

catedră în calitate <strong>de</strong> asistent. În 1962 susţine teza <strong>de</strong> doctor în<br />

medicină <strong>şi</strong> <strong>de</strong>vine şef al cursului <strong>de</strong> Boli infecţioase la copii, al<br />

cărui fondator este. Din 1967 activează în funcţia <strong>de</strong> şef titular al<br />

catedrei Boli infecţioase la copii, formată în baza acestui curs. În<br />

1980 susţine teza <strong>de</strong> doctor habilitat în ştiinţe <strong>medical</strong>e la Moscova,<br />

la Institutul Central <strong>de</strong> Epi<strong>de</strong>miologie, iar în anul următor (1982)<br />

i se conferă titlul ştiinţifico-didactic <strong>de</strong> profesor universitar. Din<br />

1991 activează ca profesor, iar din 1997 până în 2012 ca profesor<br />

consultant al catedrei Boli infecţioase la copii.<br />

Este semnificativă contribuţia profesorului Valentina Halitov<br />

în studierea infecţiilor gastrointestinale la copii, patogeniei <strong>şi</strong><br />

imunologiei acestora. A pregătit doctori în medicină, precum <strong>şi</strong><br />

un număr mare <strong>de</strong> specialişti pediatri infecţionişti în secundariatul<br />

clinic. A publicat peste 300 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice, inclusiv elaborări<br />

metodice. În perioada 1981-1985 a activat <strong>şi</strong> în calitate <strong>de</strong> prorector<br />

pentru activitate ştiinţifică. Valentina Halitov este consi<strong>de</strong>rată, pe<br />

bună dreptate, fondatorul şcolii <strong>de</strong> boli infecţioase pediatrice din<br />

Republica Moldova.<br />

Pe lângă explorările ştiinţifice, doamna Valentina Halitov a<br />

participat activ la instruirea cadrelor <strong>medical</strong>e. În prelegeri a ştiut<br />

I N M E M O R I A M<br />

Valentina Halitov<br />

(1926 – 2012)<br />

83<br />

să îmbine iscusit teoria cu practica, dând prioritate <strong>de</strong>zbaterilor<br />

clinice, procesului <strong>de</strong> „gândire clinică”.<br />

În calitate <strong>de</strong> specialist principal (nescriptic) în domenuil<br />

bolilor infecţioase la copii al Ministerului Sănătăţii din Republica<br />

Moldova, în perioada 1967-1982 a contribuit la combaterea mai<br />

multor boli infecţioase, activând în focare epi<strong>de</strong>mice (scarlatina,<br />

poliomielita, difteria, hepatita virală etc.). Mai mulţi ani la rând<br />

a condus Societatea ştiinţifică a infecţioniştilor, a fost preşedinte<br />

al Comisiei <strong>de</strong> atestare a infecţioniştilor, membru al conducerii<br />

Societăţii ştiinţifice a infecţioniştilor (Moscova), <strong>de</strong>can al Facultăţii<br />

<strong>de</strong> Pediatrie <strong>şi</strong> <strong>Medicină</strong> Preventivă (1963-1967), membru al<br />

consiliului ştiinţific specializat <strong>de</strong> susţinere a tezelor <strong>de</strong> doctor <strong>şi</strong><br />

doctor habilitat, membru al Senatului USMF „Nicolae Testemiţanu”,<br />

membru al Comitetului Central al Sindicatului lucrătorilor<br />

<strong>medical</strong>i din URSS (Moscova), <strong>de</strong>putat al sovietului raional Frunze,<br />

Chi<strong>şi</strong>nău etc.<br />

Pentru succesele remarcabile în activitatea ştiinţifică <strong>şi</strong> didactică,<br />

profesorul Valentina Halitov a fost distinsă cu ordinul „Знак<br />

почета” (URSS) <strong>de</strong> două ori (1971 <strong>şi</strong> 1981) <strong>şi</strong> „Ordinul Republicii”<br />

(1996), <strong>de</strong> nenumărate ori fotografia Dumneaei a fost etalată pe<br />

tabla <strong>de</strong> onoare a or. Chi<strong>şi</strong>nău.<br />

Atitudinea <strong>de</strong>osebită fată <strong>de</strong> obligaţiunile sale profesionale <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />

ştiinţă, erudiţia <strong>şi</strong> tactul <strong>de</strong> pedagog, modul <strong>de</strong> viaţă bine organizat<br />

<strong>şi</strong> calităţile personale excelente i-au adus profesorului Valentina<br />

Halitov stima <strong>şi</strong> dragostea binemeritată din partea colegilor, discipolilor,<br />

stu<strong>de</strong>nţilor <strong>şi</strong> pacienţilor.<br />

Plecarea la cele veşnice este o pier<strong>de</strong>re iremediabilă pentru<br />

toţi. Datoria noastră este <strong>de</strong> a-i păstra memoria <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a continua<br />

valoroasele tradiţii universitare, la <strong>de</strong>zvoltarea cărora a contribuit<br />

întreaga viaţă profesorul universitar Valentina Halitov.<br />

Ion Ababii, dr. h., profesor, aca<strong>de</strong>mician<br />

Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu”

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!