Curierul medical, Nr. 5 - Universitatea de Medicină şi Farmacie
Curierul medical, Nr. 5 - Universitatea de Medicină şi Farmacie Curierul medical, Nr. 5 - Universitatea de Medicină şi Farmacie
Medicii de urgenţă. După reorganizarea Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă în anul 2003, anual s-a acordat un număr semnificativ de locuri pentru instruirea postuniversitară de rezidenţiat în Medicina de urgenţă pentru acoperirea necesităţilor sectorului respectiv de medici. Ca urmare, în perioada 2003-2009, în total 170 de medici au fost licenţiaţi în Medicina de urgenţă, ceea ce poate fi considerat un nivel 22 Nr. 5 (329), 2012 Fig. 3. Încadrarea în muncă a medicilor de familie după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) şi anual (B). satisfăcător şi corespunzător necesităţilor sistemului de sănătate, în cazul încadrării tuturor în muncă. Din numărul total de absolvenţi s-au plasat în câmpul muncii în total 106 medici de urgenţă, ceea ce constituie cca 62%, inclusiv 29 de medici angajaţi în mun. Chişinău, nivel mai redus comparativ cu alte categorii de specialişti (fig. 4A). Analiza evoluţiei numărului de medici de urgenţă, înca- Fig. 4. Încadrarea în muncă a medicilor de urgenţă după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) şi anual (B). Fig. 5. Încadrarea în muncă a medicilor anesteziologi reanimatologi după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) şi anual (B).
draţi în câmpul muncii în perioada de referinţă, denotă o situaţie mai favorabilă comparativ cu alte categorii de specialişti, în special, în ultimii ani. Majoritatea celor angajaţi activează în cadrul Staţiilor Zonale de Asistenţă Medicală Urgentă, procentajul celor angajaţi depăşind, de regulă, nivelul de 50% (fig. 4B). Situaţia în cauză poate fi explicată prin faptul că, după anul 2003, s-au înregistrat succese în perfecţionarea activităţii acestui sector, în special, la capitolul modernizării şi dotării tehnice, creşterii gradului de remunerare a muncii angajaţilor, implementării noilor forme de instruire continuă, majorării exigenţei în dezvoltarea profesională a medicilor de urgenţă etc. În acelaşi timp, cca 38% din medicii licenţiaţi în medicina de urgenţă, în perioada respectivă, nu au acceptat continuarea activităţii de muncă conform calificării profesionale, ceea ce RESEARCH STUDIES 23 presupune totuşi că sectorul asistenţei medicale de urgenţă nu este suficient de atractiv pentru a asimila toţi tinerii specialişti şi a evita pe deplin exodul acestora în alte domenii sau în afara sistemului de sănătate. Medicii anesteziologi reanimatologi. În perioada de referinţă au absolvit instruirea postuniversitară de rezidenţiat 183 de medici anesteziologi reanimatologi, iar în sistemul public de sănătate s-au angajat doar cca 1/2 din numărul total (99 de medici), inclusiv 65 în mun. Chişinău, 8 în mun. Bălţi şi 26 în raioane (fig. 5A). Analiza evoluţiei în dinamică a gradului de încadrare în câmpul muncii a acestora confirmă gravitatea situaţiei la acest capitol, dat fiind numărul limitat al celor angajaţi, majoritatea preferând instituţii medico-sanitare din mun. Chişinău (fig. 5B). Fig. 6. Încadrarea în muncă a medicilor cardiologi după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) şi anual (B). Fig. 7. Încadrarea în muncă a medicilor ftiziopneumologi după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) şi anual (B). Fig. 8. Încadrarea în muncă a medicilor oncologi după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) şi anual (B).
- Page 1 and 2: Editorial Board Editor-in-Chief Bor
- Page 3 and 4: C L I N I C ARESEARCH L R E S E AST
- Page 5 and 6: este inutilă aprecierea ei la paci
- Page 7 and 8: atât la pacienţii fără RIS (68%
- Page 9 and 10: Actualitatea temei Afecţiunile res
- Page 11 and 12: p < 0,001 copii; tahicardie - la 10
- Page 13 and 14: Scaun dereglat s-a constatat la 8
- Page 15 and 16: Omul primeşte circa 70 % informaţ
- Page 17 and 18: adaptării la proteza auditivă. Ad
- Page 19 and 20: Introducere În ultimul deceniu, as
- Page 21: RESEARCH STUDIES Fig. 1. Cota medic
- Page 25 and 26: În consecinţă, o mare parte din
- Page 27 and 28: Introduction Constipation, as the w
- Page 29 and 30: I place - mother - r = 0.598; II p
- Page 31 and 32: Introducere Maladiile cardiovascula
- Page 33 and 34: Sănătatea generală (M ± m) Vita
- Page 35 and 36: ural (tab. 8). S-a demonstrat, că
- Page 37 and 38: întroducere Tuberculoza este cea m
- Page 39 and 40: Nr. d/o În scop de evaluare a acti
- Page 41 and 42: Patologia chirurgicală a tractului
- Page 43 and 44: patologia gastro-duodeno-bilio-panc
- Page 45 and 46: chirurgical organomenajant în canc
- Page 47 and 48: Actualitatea Conform datelor OMS,
- Page 49 and 50: a stărilor epidemiogene nefavorabi
- Page 51 and 52: „Unguent antibacterian”, unde c
- Page 53 and 54: Este bine cunoscut faptul că aprov
- Page 55 and 56: duse (benzil-alcoolică) şi forme
- Page 57 and 58: Introducere Litiaza renală (LR) es
- Page 59 and 60: cemie, hiperuricurie, hipercalciuri
- Page 61 and 62: Practica clinică arată că calcul
- Page 63 and 64: molecular biologic şi genetic conf
- Page 65 and 66: coledocului, fiind reprezentat de o
- Page 67 and 68: Astfel se formează un circuit cu s
- Page 69 and 70: exclusiv prin intermediul ramurii d
- Page 71 and 72: Introducere Tumorile sistemului ner
draţi în câmpul muncii în perioada <strong>de</strong> referinţă, <strong>de</strong>notă o situaţie<br />
mai favorabilă comparativ cu alte categorii <strong>de</strong> specialişti,<br />
în special, în ultimii ani. Majoritatea celor angajaţi activează<br />
în cadrul Staţiilor Zonale <strong>de</strong> Asistenţă Medicală Urgentă,<br />
procentajul celor angajaţi <strong>de</strong>pă<strong>şi</strong>nd, <strong>de</strong> regulă, nivelul <strong>de</strong><br />
50% (fig. 4B). Situaţia în cauză poate fi explicată prin faptul<br />
că, după anul 2003, s-au înregistrat succese în perfecţionarea<br />
activităţii acestui sector, în special, la capitolul mo<strong>de</strong>rnizării<br />
<strong>şi</strong> dotării tehnice, creşterii gradului <strong>de</strong> remunerare a muncii<br />
angajaţilor, implementării noilor forme <strong>de</strong> instruire continuă,<br />
majorării exigenţei în <strong>de</strong>zvoltarea profesională a medicilor<br />
<strong>de</strong> urgenţă etc.<br />
În acela<strong>şi</strong> timp, cca 38% din medicii licenţiaţi în medicina<br />
<strong>de</strong> urgenţă, în perioada respectivă, nu au acceptat continuarea<br />
activităţii <strong>de</strong> muncă conform calificării profesionale, ceea ce<br />
RESEARCH STUDIES<br />
23<br />
presupune totu<strong>şi</strong> că sectorul asistenţei <strong>medical</strong>e <strong>de</strong> urgenţă nu<br />
este suficient <strong>de</strong> atractiv pentru a asimila toţi tinerii specialişti<br />
<strong>şi</strong> a evita pe <strong>de</strong>plin exodul acestora în alte domenii sau în afara<br />
sistemului <strong>de</strong> sănătate.<br />
Medicii anesteziologi reanimatologi. În perioada <strong>de</strong> referinţă<br />
au absolvit instruirea postuniversitară <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţiat 183<br />
<strong>de</strong> medici anesteziologi reanimatologi, iar în sistemul public<br />
<strong>de</strong> sănătate s-au angajat doar cca 1/2 din numărul total (99<br />
<strong>de</strong> medici), inclusiv 65 în mun. Chi<strong>şi</strong>nău, 8 în mun. Bălţi <strong>şi</strong><br />
26 în raioane (fig. 5A).<br />
Analiza evoluţiei în dinamică a gradului <strong>de</strong> încadrare<br />
în câmpul muncii a acestora confirmă gravitatea situaţiei<br />
la acest capitol, dat fiind numărul limitat al celor angajaţi,<br />
majoritatea preferând instituţii medico-sanitare din mun.<br />
Chi<strong>şi</strong>nău (fig. 5B).<br />
Fig. 6. Încadrarea în muncă a medicilor cardiologi după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) <strong>şi</strong> anual (B).<br />
Fig. 7. Încadrarea în muncă a medicilor ftiziopneumologi după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) <strong>şi</strong> anual (B).<br />
Fig. 8. Încadrarea în muncă a medicilor oncologi după licenţiere în perioada 2003-2009, total (A) <strong>şi</strong> anual (B).
Change language