Simona Moraru, Victor Nimigean, Vanda Roxana ... - Stomatologie

28
7
IMPLANTOLOGIE
LźIMEA GINGIEI – IMPLICAºII CLINICE PRIVIND
INTEGRAREA EPITELIO-CONJUNCTIVÅ A
IMPLANTURILOR DENTARE
The width of the gingiva – clinical correlations regarding soft tissue
integration around dental implants
Prep. Univ. Dr. Simona Moraru 1 , Prof. Dr. Victor Nimigean 2 ,
Conf. Univ. Dr. Vanda Roxana Nimigean 1 , Asist. Univ. Dr. Dan Ionu¡ Sålåvåstru 2
1 Reabilitare Oralå, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea de Medicinå şi Farmacie „Carol
Davila“, Bucureşti
2 Anatomie Clinicå şi Topograficå, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea de Medicinå şi
Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti
REZUMAT
Studiul de faţă îşi propune să stabilească lăţimea medie a mucoasei cheratinizate la maxilar şi mandibulă şi
să arate implicaţiile clinice consecutive. Lăţimea gingiei este variabilă.
Am efectuat măsurători ale lăţimii gingiei la diferite niveluri: incisiv, canin, premolar şi molar pe 20 de pacienţi
cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani. Rezultatele obţinute au fost centralizate pentru a stabili dimensiunile
medii pentru nivelele de studiu mai sus menţionate. Apoi am comparat aceste rezultate cu cele din alte studii
asemănătoare şi am precizat deosebirile şi asemănările constatate.
O bună lăţime a mucoasei keratinizate este importantă pentru a îmbunătăţi rezultatul estetic în tratamentul
implanto-protetic.
Cuvinte cheie: mucoasă cheratinizată, lăţime gingie, implant
ABSTRACT
The aim of this study is to evaluate the average width of the keratinized mucosa in maxilla and in mandible
and to present the consequent clinical correlations. Measurements of the gingival width at diferent sites:
incisors, canines, premolars and molars were performed in 20 patients 20-40 years of age. The results were
registered in order to establish the average dimensions for each studied level and then they were compared
with results of other similar studies. Differences and similarities were emphasized. An adequate width of the
keratinized tissue can improve the esthetic result of implant restorations.
SCOP
Pornind de la ideea că o mucoasă cheratinizată
lată favorizează integrarea epitelio-conjunctivă a
implanturilor, îmbunătăţind rezultatul estetic, acest
studiu îşi propune să stabilească lăţimea medie a
mucoasei cheratinizate în zonele frontală şi laterală,
maxilar şi mandibular.
Key words: keratinized mucosa, gingival width, implant
INTRODUCERE
Lăţimea gingiei variază în zona incisivă, premolară
şi molară, astfel că, vestibular superior şi
in ferior, este cea mai lată în zona incisivă şi cea mai
îngustă în zona premolară vestibular superior. De
asemenea, s-a demonstrat că gingia e mai lată la
40-50 ani decât la 20-30 ani, deci creşte cu vârsta.
Adresă de corespondenţă:
Conf. Univ. Dr. Vanda Roxana Nimigean, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Strada Eroilor Sanitari nr. 8, Bucureşti
e-mail: vandanimigean@yahoo.com
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LIX, NR. 1, AN 2013

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LIX, NR. 1, AN 2013 29
Dacă joncţiunea muco-gingivală rămâne stabilă,
creşterea lăţimii gingiei poate să sugereze că dinţii,
ca rezultat al uzurii ocluzale, prezintă o erupţie
înceată de-a lungul vieţii (1).
Aspectul şi lăţimea gingiei variază şi depinde de
alinierea dinţilor pe arcadă, de poziţia şi mărimea
suprafeţelor de contact interdentare şi de dimensiunile
spaţiilor interproximale dentare.
MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru studiu am efectuat o serie de măsurători
ale lăţimii gingiei la diferite niveluri: incisiv, canin,
premolar şi molar pe 20 de pacienţi cu vârsta cuprinsă
între 20-40 de ani.
Măsurătorile au fost efectuate cu sonda gradată
sau cu ajutorul sondei dentare pe care s-a aplicat un
stopper de cauciuc, iar apoi, cu ajutorul unei rigle
gradate, s-a stabilit lăţimea respectivă. Aceste măsu
rători au fost efectuate astfel: vestibular la maxilar,
vestibular şi oral la mandibulă.
Nu am efectuat măsurători pe versantul alveolar
palatinal maxilar pentru că la acest nivel nu există o
limită de demarcaţie între gingie şi mucoasa masticatorie,
ambele fi ind cheratinizate.
Rezultatele obţinute prin măsurători au fost apoi
centralizate şi am stabilit dimensiunile medii privind
lăţimea gingiei, pentru nivelurile de studiu
mai sus menţionate.
TABELUL 1. Valorile măsurate ale lăţimii gingiei
Incisiv
superior
Premolar
superior
Molar
superior
Incisiv
inferior
vestibular
REZULTATE
În Tabelul 1 se observă valorile măsurate ale lăţimii
gingiei.
FIGURA 1. Lăţimea gingiei vestibular
superior
Incisiv
inferior
lingual
Premolar
inferior
vestibular
Premolar
inferior
lingual
Molar
inferior
vestibular
Molar
inferior
lingual
Caz 1 5 mm 5 mm 4 mm 3mm 2,5 mm 2 mm 3 mm 1,5 mm 3,5 mm
Caz 2 4,5 mm 5,5 mm 4 mm 3,5 mm 2,5 mm 3 mm 4 mm 2,5 mm 4,5 mm
Caz 3 4,5 mm 5 mm 4,5 mm 3 mm 2,5 mm 1,5 mm 3,5 mm 2 mm 4 mm
Caz 4 5,5 mm 4,5 mm 4 mm 3 mm 3 mm 2 mm 3,5 mm 2 mm 4 mm
Caz 5 5 mm 5 mm 4,5 mm 3,5 mm 2,5 mm 2,5 mm 3,5 mm 3 mm 3,5 mm
Caz 6 4 mm 4 mm 3,5 mm 2,5 mm 2,5 mm 1,5 mm 3 mm 2 mm 3,5 mm
Caz 7 4,5 mm 5 mm 5 mm 3 mm 3 mm 2 mm 3,5 mm 2,5 mm 3,5 mm
Caz 8 5 mm 5,5 mm 4,5 mm 3 mm 3 mm 2,5 mm 4 mm 2,5 mm 4,5 mm
Caz 9 4,5 mm 4,5 mm 4 mm 2,5 mm 2 mm 2 mm 3 mm 2 mm 3,5 mm
Caz 10 5,5 mm 5 mm 4 mm 3 mm 2,5 mm 2 mm 3,5 mm 2 mm 4 mm
Caz 11 5 mm 5 mm 4 mm 3 mm 2,5 mm 2 mm 3,5 mm 2,5 mm 4 mm
Caz 12 5 mm 4 mm 4 mm 3 mm 3 mm 2 mm 3 mm 2 mm 4 mm
Caz 13 5 mm 5 mm 4 mm 3mm 2 mm 2 mm 3 mm 1,5 mm 3 mm
Caz 14 5 mm 5 mm 4,5 mm 3 mm 2,5 mm 1,5 mm 3 mm 2 mm 3,5 mm
Caz 15 4,5 mm 4,5 mm 4,5 mm 3,5 mm 2,5 mm 2,5 mm 3,5 mm 3 mm 3,5 mm
Caz 16 4,5 mm 4,5 mm 3,5 mm 2,5 mm 2,5 mm 2 mm 3 mm 2,5 mm 3,5 mm
Caz 17 5 mm 5 mm 4,5 mm 3 mm 3 mm 2 mm 3 mm 2,5 mm 3,5 mm
Caz 18 5 mm 5 mm 4,5 mm 3 mm 2,5 mm 2 mm 3,5 mm 2,5 mm 4 mm
Caz 19 5 mm 4,5 mm 4 mm 3 mm 2,5 mm 2 mm 3 mm 2 mm 3,5 mm
Caz 20 5 mm 5 mm 4,5 mm 3 mm 2,5 mm 2 mm 3,5 mm 2,5 mm 4 mm
5,5 mm
FIGURA 2. Lăţimea gingiei vestibular
superior
5,5 mm

30
Lăţimea medie a gingiei la nivel incisiv superior
a fost de 4,85 mm, la nivel premolar superior a fost
de 4,82 mm, iar la nivel molar superior a fost de
4,20 mm. Aceste valori medii sunt în contradicţie
cu alte studii care arată că la maxilar lăţimea cea
mai mică a gingiei este în zona premolară. În studiul
nostru lăţimea gingiei descreşte de la nivel incisiv
la nivel molar.
Lăţimea medie a gingiei la nivel incisiv inferior,
vestibular, a fost de 3,15 mm, la nivel premolar inferior,
vestibular, a fost de 2 mm, iar la nivel molar
inferior, vestibular, a fost de 2,35 mm. Aceste valori
medii nu sunt în contradicţie cu alte studii care arată
că vestibular la mandibulă lăţimea cea mai mică a
gingiei este în zona premolară, dar valorile medii
obţinute diferă în studiul nostru, fi ind mai mici.
3,5 mm
FIGURA 3. Lăţimea gingiei vestibular
inferior
1,5 mm
FIGURA 4. Lăţimea gingiei vestibular
inferior
Lăţimea medie a gingiei la nivel incisiv inferior,
lingual, a fost de 2,52 mm, la nivel premolar
inferior, lingual, a fost de 3,32 mm, iar la nivel
molar inferior, lingual, a fost de 3,75 mm. De asemenea,
aceste valori medii nu sunt în contradicţie
cu alte studii care arată că, lingual, la mandibulă,
lăţimea cea mai mică a gingiei este în zona incisivă,
după care creşte progresiv spre zona molară, doar
valorile medii obţinute diferă în studiul nostru, fi ind
mai mici.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LIX, NR. 1, AN 2013
3,5 mm
FIGURA 5. Lăţimea gingiei lingual inferior
DISCUŢII
Prezenţa mucoasei keratinizate care înconjoară
implantul este considerată un factor pozitiv pentru
menţinerea sănătăţii ţesutului moale (2).
O lăţime mare a mucoasei keratinizate asigură
stabilitatea marginii gingivale libere şi a ţesuturilor
gingivale înconjurătoare astfel încât o posibilă restaurare
dentară să poată fi plasată fără să afecteze
sănătatea gingivală. În implantologie este esenţială
existenţa a cel puţin 3 mm distanţă între marginea
apicală a restaurării şi osul crestei alveolare, spaţiu
necesar pentru ca fi brele de colagen supracrestale
să-şi îndeplinească rolul de suport periodontal şi,
de asemenea, să permită menţinerea unui şanţ gingival
de circa 2 mm (3).
O posibilă retracţie gingivală, în prezenţa unei
res taurări protetice, poate fi infl uenţată şi de factori
cum ar fi : prezenţa unei gingii late, groase şi fi broase
sau de prezenţa unei gingii subţiri şi fragile.
Cu toate că unii cercetători au sugerat că prezenţa
infl amaţiei nu este infl uenţată de calitatea ţesuturilor
moi periimplantare, alţii au arătat că există un risc
mai mare de mucozită periimplantară (infl amaţia
ţesutului moale fără modifi cări ale nivelului osos),
la pacienţii fără mucoasă keratinizată (4).
Vindecarea ţesuturilor din jurul implanturilor
este infl uenţată de sănătatea pacientului, conturul
ţe sutului moale şi dur, modul de utilizare şi întreţinere
a protezei, precum şi designul implant-abu tment,
augmentarea chirurgicală şi designul protezei
fi nale. Pentru obţinerea esteticii, funcţionalităţii şi a
unei sinergii compatibile între ţesuturi şi restaurările
protetice este critică existenţa unor date referitoare
la dinţii naturali şi contururile părţilor moi, pentru
că sănătatea ţesuturilor moi reprezintă o condiţie
care trebuie îndeplinită înainte de amprentare (5).
Deşi tendinţa în implantologia orală este de a
efectua încărcarea implanturilor mai devreme, ar
trebui să se stabilească, mai întâi, prin cercetare,
dacă ţesutul moale poate avea rol de barieră în calea

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LIX, NR. 1, AN 2013 31
îmbolnăvirii periimplantare; de asemenea, trebuie
să avem în vedere modifi cările ţesuturilor moi şi
modul în care acestea afectează estetica restaurării
fi nale.
CONCLUZII
Înţelegerea aspectelor clinice normale ale gingiei
necesită abilitatea de interpretare a lor din punctul
de vedere al structurilor pe care le reprezintă.
O bună lăţime a mucoasei keratinizate este importantă
pentru integrarea epitelio-conjunctivă a
BIBLIOGRAFIE
1. Lindhe J. – Clinical Periodontology and Implant Dentistry, Blackwel
Munksgaard, Iowa-USA, 2005.
2. Clarizio L.F. – Peri-implant infections. Atlas Oral Maxillofac Surg Clin
North Am 2000; 8:35-54.
3. Gaşpar Simona – Anatomia clinică a gingiei. Lucrare de diplomă, U.M.F.
„Carol Davila“ Bucureşti, 2006.
im planturilor dentare, dar mai ales pentru a îmbunătăţi
rezultatul estetic.
Recunoaştere
Acest studiu face parte din Teza de doctorat a
Doctorandei Simona Moraru pentru obţinerea titlului
ştiinţifi c de Doctor în Medicină la Universitatea
de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din
Bucureşti, România.
4. Zitzmann N.U., Berglundh T., Marinello C.P., Lindhe J. – Experimental
periimplant mucositis in man. J Clin Periodontal 2001; 28:517-23.
5. Myshin L. Heidi, Wiens P.J. – Factors affecting soft tissue around dental
implants: A review of the literature. J Prosthet Dent 2005; 94:440-4.