ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

Actualitãþi în tulburãrile anxioase
cardiac în raport cu populaþia indemnã. Este cunoscut faptul cã
tahicardia reprezintã unul dintre semnele comune ale atacului de
panicã. Rãspunsul la aceastã întrebare este, în principiu, afirmativ,
dar autorii recunosc cu onestitate dificultãþile de ordin metodologic
ale unui astfel de studiu. Se pare cã însãºi aceastã „monitorizare”
mentalã a ritmului cardiac este anxiogenã, cu alte cuvinte este un
factor de întreþinere ºi poate chiar declanºator, în anumite condiþii,
pentru paroxismul anxios. Oricum, pacienþii care asociau conduita
agorafobicã par a se „conforma” mai bine modelului imaginat de
autori.
P.M. Salkovskis, D.M. Clark, M.G. Gelder (1996) au studiat pe
un lot de 147 de pacienþi relaþia dintre cogniþiile catastrofice ºi
„comportamentul de cãutare a siguranþei intra-situaþionale” la
pacienþii cu anxietatea paroxisticã episodicã. Teoria cognitivã a
anxietãþii paroxistice episodice afirmã cã atacurile de panicã survin
ca rezultat al tendinþei durabile a acestor pacienþi de a interpreta
greºit senzaþiile corporale ca fiind semnul unei iminente catastrofe,
aºa cum este de pildã infarctul miocardic. Persistenþa cogniþiilor
catastrofice este în parte datoratã tendinþei pacienþilor de a evita
situaþiile în care survin atacurile de panicã, cu alte cuvinte este vorba
despre un cerc vicios. B.J. Cox (1996) analizeazã problema
„gândurilor catastrofice”, ca element de evaluare ºi conceptualizare
a anxietãþii paroxistice episodice, domeniu mai heterogen decât pare
la o primã examinare. Autorul insistã asupra necesitãþii de a evalua
cogniþiile catastrofice atât ca „stare” (ceea ce autorul numeºte „gânduri
automate”) cât ºi ca „trãsãturã” (ceea ce autorul numeºte „credinþe”).
Se sugereazã cã trãsãturile cognitive sunt multidimensionale ºi cã,
pentru a se ajunge la cogniþii catastrofice „de stare” ºi, mai apoi, la
atacuri de panicã, este necesarã o anumitã congruenþã cu stimulii
externi ºi interni. Se discutã semnificaþia acestei abordãri pentru
procesul psihoterapeutic.
G.W. Kamienecki, T. Wade, G. Tsourtos (1997) au studiat modelul
cognitiv al anxietãþii paroxistice episodice prin intermediul rãspunsului
60