ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

More documents

Recommendations

Info

Actualitãþi în tulburãrile anxioase Sevrajul adevãrat (cu dependenþã) are o simptomatologie mai complexã ºi relativ caracteristicã (dupã Kaplan ºi Sadock, 1996a, p. 280): anxietate, insomnie, hiperestezie la luminã, hiperestezie la zgomot (cu reacþii exagerate de tresãrire), tahicardie, uºoarã hipertensiune sistolicã, tremor, cefalee, transpiraþii, crampe abdominale, dorinþa de medicament, convulsii (în cazurile severe). Multe din simptomele sevrajului (insomnie, anxietate, astenie, cefalee, tremorul, transpiraþiile, tinnitusul, dificultãþile de concentrare) pot fi considerate ca aparþinând de afecþiunea tratatã, prelungind prescrierea benzodiazepinelor. Spre deosebire de acestea, alte simptome reprezintã, de regulã, manifestãri ale sevrajului propriu-zis: greþuri ºi pierderea apetitului, depresie, depersonalizare ºi/sau derealizare, hiperestezia senzorialã (gustativã, olfactivã, tactilã, pentru luminã), percepþiile anormale sau senzaþiile de miºcare (ale membrelor sau corpului). Sindromul de sevraj benzodiazepinic poate sã aparã la intervale foarte variabile de la întreruperea tratamentului: de la câteva ore (în cazul produselor cu duratã scurtã de acþiune) pânã la trei sãptãmâni ºi, cel puþin unele dintre ele, pot persista pentru câteva sãptãmâni sau luni dupã întreruperea tratamentului. Apariþia sevrajului depinde în foarte mare mãsurã de factori individuali. Unii pacienþi iau benzodiazepine ani de zile fãrã nici un fel de manifestãri ale sindromului de abstinenþã, în timp ce alþii fac sindrom de sevraj dupã un tratament de numai câteva sãptãmâni. Ca regulã practicã, pericolul de dependenþã ºi sevraj impune evaluarea atentã a pacientului la iniþierea tratamentului benzodiazepinic, dar nu trebuie sã împiedice instituirea acestui tratament atunci când este indicat din punct de vedere clinic, chiar dacã trebuie aplicat timp îndelungat (de exemplu, alprazolamul sau alte benzodiazepine cu potenþã ridicatã la pacienþii cu atacuri de panicã). Autorii citaþi mai sus prezintã o serie de factori de risc importanþi pentru dezvoltarea sindromului de sevraj benzodiazepinic: tipul de medicament (produsele cu potenþã ridicatã ºi/sau semiviaþã plasmaticã 174
175 Tratamentul farmacologic al anxietãþii scurtã, cum ar fi alprazolamul, triazolamul, lorazepamul); durata tratamentului ºi mãrimea dozelor (risc direct proporþional); durata întreruperii tratamentului (oprirea intempestivã, abruptã, creºte riscul apariþiei unor simptome de sevraj severe, inclusiv convulsii); diagnosticul (bolnavii cu tulburare prin panicã sunt mai predispuºi la apariþia sindromului de sevraj); personalitatea bolnavului (personalitãþile cu trãsãturi pasiv-dependente, histrionice, somatizante sau astenice sunt mai vulnerabile la dezvoltarea unui sindrom de sevraj). Formularul Naþional Britanic (British National Formulary, 1993, p. 140) recomandã urmãtoarea procedurã de întrerupere treptatã a unui tratament de duratã ºi cu doze mari de benzodiazepine: doza zilnicã se scade cu câte o optime (1/8, interval admis 1/10-1/4) la fiecare douã sãptãmâni. Dacã pacientul ia alt produs decât diazepamul, se recomandã transferul pe tratament cu diazepam, care se efectueazã în modul urmãtor: 1. Benzodiazepina se înlocuieºte cu doza zilnicã echivalentã de diazepam, administratã, de preferinþã, seara. Formularul Naþional Britanic consemneazã urmãtoarele doze echivalente cu 5 mg de diazepam: Clordiazepoxid 15mg Lorazepam 0,5 mg (500 micrograme) Nitrazepam 5 mg Oxazepam 15 mg Temazepam 10 mg Triazolam 0,125-0,250 mg (125-250 micrograme) 2. Doza de diazepam se scade cu 2-2,5 mg la fiecare douã sãptãmâni; dacã apar simptome de sevraj, reducerea dozei se întrerupe (se pãstreazã aceeaºi dozã) pânã la ameliorarea simptomelor. 3. Se continuã scãderea dozei, la nevoie cu cantitãþi mai mici la fiecare douã sãptãmâni; reducerea prea lentã este preferabilã celei prea rapide. Cantitãþile cu care se reduce administrarea diazepamului
Page 1 and 2:
ACTUALITÃÞI ÎN TULBURÃRILE ANXI
Page 3:
CUPRINS 5 Autorii 7 Cuvânt înaint
Page 6 and 7:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Seria de publ
Page 8 and 9:
asupra fenomenului. Dorim ca prin o
Page 10 and 11:
Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVÃ 86 D
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125: Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 154 and 155: TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL ANXIET
Page 180 and 181: COLEGIUL NOUA EUROPÃ Punctul de po
Page 182 and 183: ce constituie rezultatul cercetãri
show all

ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?