ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

More documents

Recommendations

Info

Actualitãþi în tulburãrile anxioase halucinaþiilor pe care le induc ºi/sau prin caracterul reacþiei persoanei respective la apariþia unor tulburãri majore de percepþie. În unele cazuri, reacþiile respective pot atinge intensitatea intoxicaþiilor idiosincratice (bad trips, mauvais voyage), în care intensitatea anxietãþii ºi reacþia faþã de halucinaþii pot conduce la tulburãri comportamentale majore. Alte substanþe cu proprietãþi anxiogene includ catecolaminele, hormonii corticoizi, ACTH-ul, hormonii tiroidieni. Cu efect (primar sau secundar) de diminuare a anxietãþii: Simpaticoliticele beta-adrenergice (beta-blocantele), propranololul ºi altele. Acestea preîntâmpinã simptomatologia perifericã a anxietãþii (tahicardie etc). Se presupune cã, simþindu-se „liniºtit“ somatic, anxietatea psihicã a subiectului va descreºte ºi ea. În principiu, beta-blocantele pot fi utile în tracul excesiv al actorilor sau al vorbitorilor în public, la pacienþii cu fobie socialã, precum ºi în alte cazuri în care este necesarã anxiolizã fãrã nici o sedare sau afectare a performanþelor intelectuale (beta-blocantele nu trec bariera hemato-encefalicã, neexercitând efecte cerebrale directe). Antihistaminicele (în general cele mai vechi – prometazina, hidroxizinul) au efecte (secundare) anxiolitice/sedative ºi hipnoinductoare utile uneori la pacienþii psihiatrici. Sedativele ºi hipnoticele (alcool, barbiturice, analgezicele centrale). Acestea produc anxiolizã în urma puternicului efect sedativ-central pe care îl posedã. Sedarea afecteazã performanþele psihomotorii ºi este, în general, puþin dependentã de circumstanþele externe (alcoolul sau hipnoticele barbiturice îºi fac efectul indiferent de situaþia în care se gãseºte persoana/pacientul). Pe de altã parte, componenta euforizantã a efectului alcoolului face din acesta substanþa cea mai folositã ca automedicaþie anxioliticã/sedativã, antidepresivã, uneori hipnoinductoare („pãhãrelul de searã“). Prin analogie cu substanþele anxiogene, antidepresivele ºi neurolepticele sedative au proprietãþi anxiolitice utile clinic 158
159 Tratamentul farmacologic al anxietãþii (amitriptilina, doxepina, sau levomepromazina, propericiazina, clorpromazina): antidepresivele sedative nu necesitã asocierea cu un tranchilizant, iar neurolepticele sedative se asociazã adesea (complementar sau în scop corector) cu neurolepticele incisive sau activatoare. Pe de altã parte, administrarea vesperalã a antidepresivelor sau neurolepticelor sedative faciliteazã instalarea somnului, pânã la a elimina necesitatea prescrierii unui medicament hipnoinductor aparte. Tranchilizantele de tip benzodiazepinic sau de alte tipuri reprezintã principala categorie de medicamente anxiolitice. Afirmaþiile de mai sus nu au un caracter absolut. Antidepresivele ºi neurolepticele „anxiogene“ nu au astfel de efecte secundare la unii bolnavi, sau aceste efecte sunt puþin semnificative clinic. Pe parcursul tratamentului, în unele cazuri, ele pot diminua pânã la dispariþie anxietatea pacientului, fãrã sã mai fie necesarã asocierea unui tranchilizant (sau neuroleptic sedativ). Pe de altã parte, la unii pacienþi cu patologie anxioasã unii psihiatri preferã sã prescrie nu un tranchilizant, ci doze mici dintr-un neuroleptic, în general sedativ (10-30 mg/zi de tioridazin, 4-12 mg/zi levomepromazinã, sau mici doze de propericiazinã, zuclopentixol, sau de haloperidol, care este un neuroleptic polivalent). Acest lucru prezintã cel puþin douã dezavantaje: efecte secundare (în special anticolinergice) mai mari decât acelea ale unui tranchilizant ºi potenþiala expunere a pacientului la o dozã cumulativã totalã de neuroleptice mai mare (conducând la un risc mai mare de diskinezie tardivã). Incidenþa accidentelor mai severe (leucopenie, sindrom neuroleptic malign) nu pare sã constituie o problemã practicã majorã la astfel de doze, dar nici nu poate fi complet neglijatã. O altã posibilã „complicaþie“ a tratamentului poate proveni din faptul cã, dupã citirea prospectului medicamentului, bolnavul poate sã creadã cã i se ascunde adevãrul ºi cã suferã de o boalã mult mai gravã decât în realitate („psihozã“, schizofrenie etc), fiind necesare explicaþii corespunzãtoare înaintea instituirii tratamentului. Singurul avantaj important, chiar esenþial în unele
Page 1 and 2:
ACTUALITÃÞI ÎN TULBURÃRILE ANXI
Page 3:
CUPRINS 5 Autorii 7 Cuvânt înaint
Page 6 and 7:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Seria de publ
Page 8 and 9:
asupra fenomenului. Dorim ca prin o
Page 10 and 11:
Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVÃ 86 D
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109: Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 154 and 155: TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL ANXIET
Page 180 and 181: COLEGIUL NOUA EUROPÃ Punctul de po
Page 182 and 183: ce constituie rezultatul cercetãri
show all

ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?