ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

More documents

Recommendations

Info

Actualitãþi în tulburãrile anxioase comparaþie cu alte tulburãri anxioase, în unele cazuri o exprimare precipitatã antrenând o hiperventilaþie, un stil atribuþional intern, supraestimarea dificultãþilor, subevaluarea performanþelor proprii (chiar în condiþiile în care subiectul are un deficit real al abilitãþilor sociale evaluarea negativã a performanþelor este disproporþionatã) etc. (unele din aceste studii sunt descrise în detaliu în capitolul 2). Pornind de la aceste observaþii ca ºi de la rezultatele studiilor privind biologia fobiei sociale, Clark (Clark, 1995) a propus un model integrativ folosind un cadru cognitiv. Dupã el elementul central al suferinþei îl constituie dorinþa subiectului de a crea o impresie favorabilã dublatã de neîncrederea în propriile abilitãþi sociale. Printr-un proces de influenþare reciprocã între predispoziþii înnãscute ºi situaþii de viaþã specifice, fobicul dezvoltã convingeri disfuncþionale legate de pericol în situaþii sociale ºi de consecinþele dezastruoase pe toate planurile ale eºecurilor sale. Beck considerã cã de fiecare datã când subiectul este confruntat cu un stimul social sunt activate spontan schemele anxioase maladaptative (vezi ºi Young, 1991); Clark propune activarea unui «program anxios» adicã un complex cognitiv, afectiv, somatic ºi comportamental probabil moºtenit ºi care în condiþiile primejdiilor primitive era adecvat, dar care cu timpul a devenit incongruent cu mediul social modern. Pe aceastã bazã se vor constitui lanþuri cauzale care se vor auto-întreþine. Interpretarea simptomelor somatice ºi comportamentale le transformã în surse de anxietate ºi pericol. Preocuparea permanentã cu propriile frãmântãri interioare face ca fobicul sã selecteze doar informaþiile care par sã-i confirme prejudecãþile ºi sã le ignore pe cele care ar permite o evaluare corectã a realitãþii ºi a resurselor. Dupã Clark subiecþii par tensionaþi ceea ce ar antrena mai puþine semne de prietenie din partea anturajului. Elemente din construcþia lui Clark par hazardate. Frecvent, deºi nu au deficite ale abilitãþilor sociale ºi performanþa lor este adecvatã ºi în ciuda unui comportament suportiv explicit din partea celor apropiaþi, fobicii se apreciazã pe ei înºiºi într-un mod defavorabil ºi evocã argumente privind nemulþumirea mediului social. 146
147 Fobia socialã Indiferent de incapacitatea modelelor actuale de a integra toate informaþiile pe care le avem despre fobia socialã ºi de a explica toate fenomenele care o caracterizeazã ele au avut o contribuþie esenþialã la crearea de metode terapeutice performante. TRATAMENT A. Tratamente farmacologice În tratamentul fobiei sociale au fost încercate de-a lungul timpului diverse clase de medicamente cu rezultate în general mediocre. Betablocantele, propranololul ºi atenololul, reduc unele simptome periferice dar eficacitatea lor nu a putut fi doveditã, iar efectele lor secundare nu pot fi neglijate. Unii continuã sã le foloseascã în anxietatea de scenã. Studiile care au încercat sã evalueze eficacitatea în fobia socialã ºi în fobia socialã sub-tipul care implicã a întreprinde ceva, nu au dat rezultate pozitive. Benzodiazepinele au uneori o eficacitate simptomaticã umbritã de riscul dependenþei ºi de acela cã la oprirea tratamentului simptomatologia se poate reinstala, eventual într-o formã ºi mai intensã. Un studiu recent respectând riguros metodologia de cercetare dar cu un numãr restrâns de pacienþi ºi fãrã follow-up pare sã sugereze o eficacitate a clonazepamului administrat între 0,5 ºi 3 mg pe zi. Primele studii sugerând beneficiul administrãrii IMAO în fobia socialã au apãrut încã în anii ‘70 dar ele erau grevate de multiple imperfecþiuni metodologice. În ultimii zece ani au apãrut trei studii în dublu orb cu grup control care au dovedit contribuþia fenelzinei în ameliorarea simptomatologicã a pacienþilor în 8-12 sãptãmâni de tratament. S-a observat cã apar frecvent efecte adverse care cu timpul diminueazã beneficiul terapeutic, iar discontinuarea medicamentului duce destul de des la reapariþia simptomelor. Lansarea IMAO reversibile a suscitat speranþa unei eficacitãþi sporite ºi prin diminuarea
Page 1 and 2:
ACTUALITÃÞI ÎN TULBURÃRILE ANXI
Page 3:
CUPRINS 5 Autorii 7 Cuvânt înaint
Page 6 and 7:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Seria de publ
Page 8 and 9:
asupra fenomenului. Dorim ca prin o
Page 10 and 11:
Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVÃ 86 D
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97: Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 100 and 101: TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC
Page 154 and 155: TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL ANXIET
Page 180 and 181: COLEGIUL NOUA EUROPÃ Punctul de po
Page 182 and 183: ce constituie rezultatul cercetãri
show all

ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?