ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

More documents

Recommendations

Info

Actualitãþi în tulburãrile anxioase Studiile care au folosit provocarea rãspunsului anxios cu infuzie de lactat sodic ºi epinefrinã au produs atacuri de panicã la cei cu o tulburare de panicã dar nu ºi la cei cu fobie socialã. Rezultatele sunt controvesate atunci când s-a folosit cafeinã, bioxid de carbon ºi isoproterenol. Toate aceste date trebuie privite cu multã precauþie datoritã numãrului mic de subiecþi ºi a altor probleme metodologice. Evaluãrile psihoneuroendocrine nu au revelat date semnificative; valorile cortizolului urinar ºi rãspunsul la testul cu dexametazonã au fost similare cu cele înregistrate la voluntarii sãnãtoºi. Un studiu care a analizat rãspunsul la clonidinã a sugerat existenþa unei disfuncþii noradrenergice la pacienþii cu fobie socialã asemãnãtoare cu cea înregistratã în tulburarea de panicã. Aceste rezultate au fost infirmate de datele comunicate de Tancer (Tancer citat de Stein). Tancer a analizat în plus rãspunsul prolactinei la levodopa, faptul cã nu s-a modificat faþã de normali permiþându-i sã infirme implicarea sistemului dopaminergic. Evaluarea cortizolului dupã administrarea de fenfluraminã a evidenþiat un rãspuns crescut fatã de normal, ceea ce implicã o disfuncþie a sistemului serotoninergic, deducþie susþinutã ºi de eficacitatea terapeuticã a anumitor medicamente care intervin în reglarea serotoninei. În concluzie, deºi toate studiile au evidenþiat modificãri ale parametrilor fiziologici ºi mai ales o creºtere a activitãþii cardiace în situaþiile sociale redutate, nu au putut fi decelate diferenþe specifice faþã de celelalte tulburãri anxioase; nu au putut fi identificaþi markeri biologici specifici; cu excepþia serotoninei se pare cã alþi neurotransmiþãtori nu sunt implicaþi în biochimia fobiei sociale. INSTRUMENTE DE DIAGNOSTIC ºI EVALUARE Instrumentele diagnostice ºi de evaluare au contribuit într-o mãsurã mai mare decât pentru alte tulburãri anxioase în precizarea diagnosticului ºi a caracteristicilor fobiei sociale. Încã din capitolul consacrat epidemiologiei s-a putut remarca influenþa interviurilor 140
141 Fobia socialã structurate. Avantajul lor este cã oferã o formalizare a gândirii clinice ºi împiedicã ignorarea simptomelor relevante mai ales la pacienþii anxioºi care dezvoltã conduite de evitare ºi care preferã sã nu evoce simptomele care îi fac sã sufere, observaþie cu atât mai adevãratã în cazul celor cu fobie socialã ºi care sunt confruntaþi cu un interviu realizat de un strãin, situaþie fobogenã prin excelenþã. Un avantaj major este cã oferã ºi o imagine asupra comorbiditãþii pentru fiecare subiect. Dacã DIS are doar o valoare istoricã, cele mai folosite interviuri în SUA sunt Structured Clinical Interview for DSM-III-R (SCID) (versiunea DSM-IV este în curs de publicare), Schedule for Affective Disorders and Schizophrenia-Lifetime Anxiety Version (SADS-LA) ºi Anxiety Disorders Interview Schedule-Revised (ADIS-R), toate urmãrind cu atenþie orice modificare înregistratã în DSM. Dacã primele sunt destul de cunoscute, ADIS-R ºi-a dovedit eficacitatea în cursul cercetãrilor regionale necesare elaborãrii DSM-IV. Este un interviu structurat elaborat de un grup de cercetãtori condus de DiNardo sub egida NIMH. Investigarea simptomatologicã este complexã ºi exhaustivã permiþând nu numai formularea unui diagnostic, dar oferind ºi informaþii despre factorii situaþionali ºi cognitivi care influenþeazã anxietatea. Administrarea necesitã antrenament ºi dureazã 1-2 ore. În sfârºit amintim CIDI care are avantajul de a genera atât diagnostice ICD-10 cât ºi DSM. Este un instrument care ºi-a dovedit utilitatea în cursul cercetãrilor efectuate pentru ultima revizuire a clasificãrii internaþionale ºi lansarea de versiuni naþionale va contribui fãrã îndoialã la rãspândirea sa. Numeroase instrumente psihometrice includ sub-scale pentru fobia socialã sau au fost construite exclusiv pentru evaluarea acesteia. Menþionãm doar câteva: – the Fear Questionnaire (Marks ºi Mathews, 1979) este un chestionar cu 24 de itemi ºi a devenit cu timpul instrumentul standard pentru evaluarea fobiilor. Are o scalã pentru fobia socialã;
Page 1 and 2:
ACTUALITÃÞI ÎN TULBURÃRILE ANXI
Page 3:
CUPRINS 5 Autorii 7 Cuvânt înaint
Page 6 and 7:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Seria de publ
Page 8 and 9:
asupra fenomenului. Dorim ca prin o
Page 10 and 11:
Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVÃ 86 D
Page 88 and 89:
Page 90 and 91: Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 100 and 101: TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC
Page 154 and 155: TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL ANXIET
Page 180 and 181: COLEGIUL NOUA EUROPÃ Punctul de po
Page 182 and 183: ce constituie rezultatul cercetãri
show all

ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?