ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

More documents

Recommendations

Info

Actualitãþi în tulburãrile anxioase care privesc teama de a fi umilit în public ºi forme secundare caracterizate prin frica apariþiei unei simptomatologii anxioase în prezenþa altora (atunci când este vorba de un atac de panicã criteriul G din DSM-IV exclude de fapt diagnosticul). Presiunea exercitatã de aceste dezbateri a fost suficient de mare ca DSM-III-R sã facã loc unei opþiuni: subtipul generalizat. Precizarea «cele mai multe situaþii sociale» se preteazã la confuzii ºi lasã loc fiecãruia sã o interpreteze dupã cum doreºte. Schneier dã un exemplu: un subiect care are dificultãþi în relaþiile cu sexul opus; pacientul nu poate fi considerat ca aparþinând subtipului generalizat pentru cã nu exprimã o anxietate în majoritatea situaþiilor, dar nici nu poate fi considerat ca având o fobie socialã simplã sau non-generalizatã (chiar dacã subtipul nu este menþionat de DSM-IV el ni se pare implicit)pentru cã anxietatea este prezentã în mai multe contexte decât la un subiect al cãrui unic simptom este frica de a vorbi în public. Stein (Stein, 1995) considerã cã situaþiile fobogene pot fi împãrþite în situaþii în care subiectul întreprinde ceva (performance): mãnâncã, bea, lucreazã, scrie, intrã într-o încãpere în care ceilalþi sunt deja aºezaþi etc. ºi situaþii care implicã o interacþiune: vorbitul la telefon, stabilirea unui contact vizual cu strãini, a cere informaþii unui strãin, a se adresa unei persoane de alt sex, a restitui produse defecte magazinului din care au fost achiziþionate etc. Pornind de la aceste consideraþii experþii angajaþi în pregãtirea DSM-IV au sugerat o clasificare cu trei subtipuri: – tipul care implicã a întreprinde ceva: subiectul trebuie sã facã în prezenta altora activitãþi pe care le poate realiza fãrã dificultãþi dacã este singur. Acest tip nu întruneºte criteriile pentru a fi considerat generalizat; – tipul interactiv limitat: stimulul fobic este restrâns la una sau douã situaþii sociale, de exemplu a solicita o întâlnire sau a merge la petreceri; – tipul generalizat: dacã situaþiile fobice includ majoritatea situaþiilor sociale. 136
137 Fobia socialã Diverse studii au arãtat cã forma generalizatã se deosebeºte de celelalte forme printr-un grad de transmisie geneticã mai mare, printr-o evoluþie mai puþin favorabilã ºi printr-o alterare marcatã a calitãþii vieþii. Datele amintite constituie argumente în favoarea validitãþii delimitãrii tipului generalizat. Dacã tipul generalizat a fost menþinut în DSM-IV, celelalte douã subtipuri nu au convins pe toþi autorii DSM-IV ºi ele au fost menþionate doar în studiile pregãtitoare, urmând ca numai studii ulterioare sã stabileascã dacã vor fi acceptate în DSM-V. Sub-tipul generalizat ridicã probleme de diagnostic diferenþial cu tulburarea de personalitate de tip evitant, o disputã care dureazã de decenii ºi pe care excluderea simultaneitãþii diagnosticelor din DSM-III nu a rezolvat-o. DSM-IV incitã la considerarea unui diagnostic de personalitate evitantã de fiecare datã când se considerã cã fobia socialã este de tip generalizat. Aceasta se datoreazã similitudinii criteriilor în ciuda unor modificãri substanþiale între criteriile reþinute de ultimele douã ediþii ale DSM. Noua definiþie a personalitãþii evitante reþine pe lângã inhibiþie socialã ºi sentimente de inadecvare ºi existenþa unei sensibilitãþi crescute atunci când subiectul este confruntat cu o evaluare negativã. Diagnosticul de personalitate evitantã impune prezenþa a patru din urmãtoarele: 1. evitarea activitãþilor care implicã contacte interpersonale importante datoritã fricii de criticã, dezaprobare sau respingere; 2. reticenþã în a se relaþiona cu alþii dacã subiectul nu este sigur cã va fi acceptat; 3. reþinere în a se angaja în relaþii intime de teamã cã va fi jenat sau ridiculizat; 4. preocupat cã va fi criticat sau respins în situaþii sociale; 5. se simte inhibat în situaþii interpersonale noi din cauza unui sentiment de inadecvare; 6. se vede pe sine ca fiind nepotrivit social, lipsit de putere de atracþie sau inferior celorlalþi; 7. de obicei se teme sã-ºi asume riscuri personale sau sã se angajeze în activitãþi noi pentru cã s-ar putea dovedi jenante. Diverse studii gãsesc cã între 30 ºi 90% dintre subiecþii cu fobie socialã generalizatã prezintã un diagnostic de personalitate evitantã ºi între 71 ºi 100% dintre subiecþii cu personalitate evitantã prezintã
Page 1 and 2:
ACTUALITÃÞI ÎN TULBURÃRILE ANXI
Page 3:
CUPRINS 5 Autorii 7 Cuvânt înaint
Page 6 and 7:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Seria de publ
Page 8 and 9:
asupra fenomenului. Dorim ca prin o
Page 10 and 11:
Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87: TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVÃ 86 D
Page 88 and 89: Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 100 and 101: TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC
Page 154 and 155: TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL ANXIET
Page 180 and 181: COLEGIUL NOUA EUROPÃ Punctul de po
Page 182 and 183: ce constituie rezultatul cercetãri
show all

ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?