ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

More documents

Recommendations

Info

Actualitãþi în tulburãrile anxioase în text a legãturii cu abuzul de substanþe ºi cu axa III ceea ce a dus la reformularea criteriilor G ºi H. Dacã ICD-9 nu opera nici o distincþie în sindromul fobic, ICD-10 introduce fobia socialã dar descrierea este vagã ºi criteriile chiar în versiunea dedicatã cercetãrii insuficiente. Din aceastã cauzã vom insista asupra propunerilor din DSM-IV. Pe lângã modificãrile faþã de DSM-III-R deja menþionate, criteriul A reþine ºi posibilitatea ca subiectul fobic sã fie preocupat de apariþia simptomelor anxioase care observate de ceilalþi ar avea consecinþe defavorabile sau percepute ca atare de pacient. De exemplu un subiect preocupat de mirosul dezagreabil pe care corpul sãu l-ar putea emana în prezenþa unor strãini, sentiment însoþit doar de palpitaþii, dacã întruneºte celelalte criterii poate fi diagnosticat ca prezentând o fobie socialã, ceea ce nici DSM-III-R ºi nici ICD-10 nu ar permite. Criteriul A cere ca frica sã fie persistentã fãrã a preciza o limitã de timp la adulþi, dar pentru indivizii sub 18 ani o notã menþioneazã cã teama trebuie sã nu se manifeste doar în relaþiile cu maturii, iar criteriul F impune o duratã de cel puþin ºase luni. Ca urmare a mai multor studii realizate de Barlow ºi echipa sa, experþii au modificat criteriul B admiþând în DSM-IV cã unii subiecþi pot prezenta invariabil în anumite situaþii o simptomatologie similarã celei întâlnite în atacurile de panicã. Nota la acest criterii precizeazã cã la copii simptomele pot lua forma unui tremurat foarte intens, a plânsului sau a «îngheþãrii» atunci când sunt confruntaþi cu strãini. Conform criteriului C subiectul (adult nu ºi copilul) recunoaºte caracterul excesiv sau iraþional al fricii. Dupã Stein rolul acestui criteriu este sã permitã excluderea cazurilor în care simptomele apar în context psihotic. Ca ºi DSM-III-R criteriul D apreciazã cã situaþiile fobice fie antreneazã comportamente de evitare fie sunt trãite cu o anxietate intensã, DSM-IV adãugând ºi posibilitatea apariþiei suferinþei (distress). Acest ultim element este menþionat ºi în criteriul E în care este evocatã interferenþa semnificativã pe care evitarea, anxietatea anticipatorie ºi suferinþa le pot avea cu viaþa obiºnuitã a subiectului, printre activitãþile acestuia fiind menþionate 134
135 Fobia socialã ºi cele academice. Din nefericire criteriul rãmâne la fel de vag ca ºi în DSM-urile anterioare ºi nu precizeazã care este nivelul de la care interferenþa devine nesemnificativã. Absenþa de claritate se rãsfrânge asupra studiilor epidemiologice ºi poate explica diferenþele de prevalenþã de la un studiu la altul, de la o þarã la alta. Totodatã ridicã probleme ºi în studiile farmacologice în legãturã cu grupurile de pacienþi care beneficiazã sau nu de un tratament medicamentos. Notele consacrate copiilor ºi adolescenþilor la criteriile A,B ºi C permit renunþarea la criteriul G din DSM-III-R ºi implicit la tulburarea de personalite evitantã specificã acestora. În DSM-IV criteriul G integreazã recomandãrile experþilor privind abuzul de substanþe psiho-active ºi tulburãrile axelor II ºi III, ceea ce permite excluderea diagnoticului în situaþiile în care simptomele anxioase sunt consecinþa abuzului sau a unei condiþii somatice particulare. În plus clinicianul trebuie sã aprecieze dacã simptomele nu corespund de fapt unei alte tulburãri de pe axa I (de ex. tulburare de panicã cu sau fãrã agorafobie, anxietate de separare, tulburare corporalã dismorficã) sau de pe axa II (de ex. tulburarea de personalitate de tip schizoid). Criteriul H nu îngãduie diagnosticarea unei fobii sociale dacã obiectul anxietãþii subiectului priveºte exclusiv o boalã somaticã pe care acesta o prezintã. De exemplu, nu se va considera cã un pacient cu boala lui Parkinson are ºi o fobie socialã dacã se teme cã va tremura în faþa altora. Desigur diagnosticul este posibil dacã anxietãþile privesc de exemplu incapacitatea de a spune «nu» ori frica de a spune ceva iraþional. SUBTIPURI ALE FOBIEI SOCIALE Dupã delimitarea fobiei sociale ca un tip de tulburare anxioasã specificã, pornind de la observaþii clinice, numeroºi autori au încercat sã formuleze argumente în sprijinul existenþei mai multor sub-tipuri. În funcþie de numãrul situaþiilor fobogene pot exista forme simple sau limitate ºi altele generalizate. Autorii francezi separã forme primare
Page 1 and 2:
ACTUALITÃÞI ÎN TULBURÃRILE ANXI
Page 3:
CUPRINS 5 Autorii 7 Cuvânt înaint
Page 6 and 7:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Seria de publ
Page 8 and 9:
asupra fenomenului. Dorim ca prin o
Page 10 and 11:
Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85: Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 86 and 87: TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVÃ 86 D
Page 100 and 101: TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC
Page 154 and 155: TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL ANXIET
Page 180 and 181: COLEGIUL NOUA EUROPÃ Punctul de po
Page 182 and 183: ce constituie rezultatul cercetãri
show all

ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?