ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

4. Tulburarea anxioasã
117
Tulburarea de stres post-traumatic
Criteriul D (simptome persistente de alertã crescutã) prezintã de
fapt expresia clinicã a anxietãþii permanente în care se aflã subiectul.
Diagnosticul diferenþial se bazeazã pe douã aspecte:
a. etiologic: în PTSD stresorul are anumite caracteristici;
b. simptomatologic: în PTSD se asociazã fenomene de retrãire a
evenimentului.
5. Tulburarea disociativã
Se pune încã problema dacã PTSD nu este o tulburare disociativã
complexã, având în vedere dominaþia în tabloul clinic a simptomelor
disociative (flashback-uri, amnezia psihogenã, îngustarea conºtienþei,
fenomene de depersonalizare ºi de realizare etc.). mai mult, anumiþi
autori considerã cã retrãirea evenimentului traumatizant reprezintã
o simptomatologie de aspect disociativ. Ca atare, diagnosticul
diferenþial se bazeazã în mare mãsurã pe caracteristicile stresorului,
pe fenomenul de „belle indiference” prezent în tulburãrile disociative
dar inexistent în PTSD. Clinic ar putea fi luate în consideraþie simptome
care privesc evitarea, precum ºi simptomele anxioase care sunt rare
în stãrile disociative. Importanþa beneficiului secundar este greu de
evaluat deoarece acesta poate fi întâlnit în ambele situaþii.
6. Simularea
Diagnosticul diferenþial cu simularea trebuie avut în vedere
deoarece pacienþii cu PTSD au diferite beneficii sociale ºi materiale.
Intenþionalitatea uneori poate fi greu de demonstrat, în special în
cazul în care subiectul doreºte sa scape de circumstanþele
traumatizante (ex.: rãzboi).