ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

More documents

Recommendations

Info

Actualitãþi în tulburãrile anxioase – existã ºi alte tulburãri psihice, consecinþã a unor stresori cu aceleaºi caracteristici: stãri disociative, reacþii psihotice, depresii, modificãri persistente ale personalitãþii. Ca atare, alãturi de natura ºi intensitatea stresorului, au fost evaluaþi factori privind caracteristicile individuale ºi în special calitatea mecanismelor de adaptare la stres, vulnerabilitatea, caracteristici demografice ºi suportul social. STRESORUL Acest factor, care este determinant pentru apariþia manifestãrilor clinice, este caracterizat ca „un eveniment sau evenimente care implicã moartea sau ameninþarea cu moartea sau o rãnire serioasã, sau ameninþarea integritãþii fizice”, la care se asociazã în mod obligatoriu cealaltã trãsãturã a stresorului: „rãspunsul persoanei implicã frica intensã, neajutorare sau oroare” (DSM IV). ICD 10 exemplificã stresorii, notând: „catastrofe naturale sau de origine umanã, rãzboi, accidente grave, moartea violentã în prezenþa subiectului, torturã, terorism, viol ºi alte crime”, lãrgind astfel spectrul psihotraumelor care iniþial au dus la definirea categoriei (rãzboiul ºi tortura). Studiile epidemiologice efectuate demonstreazã cã „o traumã suficientã va crea PTSD aproape oricui” (Silverman 1986). Acelaºi autor afirma cã natura stresorului este mai importantã decât personalitatea premorbidã. Definirea stresorului în DSM V delimiteazã stresul obiºnuit cu semnificaþie pentru persoanã, de stresul catastrofic, neobiºnuit în viaþa cotidianã ºi care este perceput ca atare de oricine. Horovitz a propus un model cognitiv al rãspunsului la stres care încearcã sa explice modalitatea prin care noile experienþe (stresorii) sunt procesate. Autorul considerã ca un rãspuns la stres (oricare ar fi acesta) este un proces dinamic prin care subiectul integreazã o experienþã traumatizatã. Acest proces implicã prezenþa capacitãþii de asimilare a informaþiei (strâns legatã de rigiditate), capacitãþii 108
109 Tulburarea de stres post-traumatic cognitive de apreciere ºi integrare a experienþei traumatizante prin comparaþie cu schemele cognitive prezente deja, prezenþa capacitãþii emoþionale de rezolvare a conflictelor intrapsihice ºi prezenþa unui sistem de control care determinã raportul între realitate ºi modelul mental individual. Controlul excesiv duce la împiedicarea procesului de incorporare completã a informaþiei în schemele mentale preexistente prin apariþia unor defense patologice de tipul negãrii, în vreme ce lipsa de control determinã amplificarea stãrilor invazive. Un control echilibrat permite adaptarea rãspunsului emoþional la experienþa suferitã prin încetinirea proceselor de recunoaºtere, pânã la incorporarea totalã a informaþiei noi în schemele cognitive preexistente. Modelul Horovitz explica PTSD prin aceea cã evenimentul psihotraumatizant este în afara experienþei individuale ºi ca atare nu este cuprins în schemele cognitive ale subiectului. Acest fapt este responsabil de incapacitatea acestuia de a procesa rapid înþelesul evenimentului. Sub aceastã luminã, autorul încearcã sã explice persistenþa fenomenelor invazive ca fiind necesarã procesãrii ºi asimilãrii în timp în vederea integrãrii lor, în vreme ce indiferenþa este apreciatã ca un mecanism de apãrare care împiedicã intruziunile (invaziile) sã asalteze subiectul, dând astfel timp suficient structurilor cognitive sã le integreze. Procesul, considerã autorul, devine patologic în momentul în care imaginile invazive depãºesc capacitatea subiectului de a-ºi procesa cognitiv experienþa trãitã (Horovitz 1976, Green 1985). Butler (1990) considerã cã aplatizarea emoþionalã ºi retragerea din relaþiile interpersonale sunt strategii comportamentale care încearcã sã controleze hipervigilitatea ºi distractibilitatea. Green B. et al. au elaborat un model conceptual privitor la modalitatea de apariþie a tulburãrii PTSD, printre factorii cu rol important în dezvoltarea procesului patologic sunt citaþi: – personalitatea premorbidã; – experienþa personalã a subiectului cu privire la stresul respectiv; – capacitatea de procesare cognitivã a evenimentului;
Page 1 and 2:
ACTUALITÃÞI ÎN TULBURÃRILE ANXI
Page 3:
CUPRINS 5 Autorii 7 Cuvânt înaint
Page 6 and 7:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Seria de publ
Page 8 and 9:
asupra fenomenului. Dorim ca prin o
Page 10 and 11:
Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59: Actualitãþi în tulburãrile anxi
Page 86 and 87: TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVÃ 86 D
Page 100 and 101: TULBURAREA DE STRES POST-TRAUMATIC
Page 154 and 155: TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL ANXIET
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
COLEGIUL NOUA EUROPÃ Punctul de po
Page 182 and 183:
ce constituie rezultatul cercetãri
show all

ACTUALITĂŢI ÎN TULBURĂRILE ANXIOASE - New Europe College

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?