MEDICINA LEGALA SUPORT DE CURS PT STUDENTII ... - UMF

din interiorul ţevii),de ţesuturi; în cazul hemoragiei cu acoperirea inelului de către sânge, acesta
nu este vizibil.
3. inelul (guleraşul) de contuzie, pergamentare, are o lăţime de 1-5 mm. , iniţial o culoare
roşie vie apoi brun-roşietică, pergamentată (după moarte) şi este datorat acţiunii de contuzie a
şocului hidrodinamic realizat de proiectil.
4. inelul de imprimare: cu o lăţime de 2-5 mm. cu aspect de echimoză circulară; apare la
tragerea cu ţeavă lipită. Microscopic, este evidenţiată metacromazie celulară (prin căldura
glonţului).
Canalul: Canalul este traiectoria parcursă de proiectil în corp şi poate fi real (când traversează
organe parenchimatoase) sau virtual (când traversează organe cavitare). Dimensiunile depind de
calibru, de forţa cinetica, de particularităţile glonţului şi de ţesut. Pe osul lat (craniu, omoplat,
stern, bazin) aspectul este de trunchi de con (cu baza mică spre direcţia de tragere). Pe osul lung
(femur, humerus, etc. ) aspectul este asemănător unui fluture, aripile fluturelui reprezentând
eschilele detaşate de glonţ către ieşire. Conţinutul canalului poate fi sânge lichid sau coagulat,
fragmente din organele străbătute, corpuri străine antrenate. Direcţia canalului poate fi: rectilinie,
frântă (schimbare de raporturi prin ricoşare în interiorul corpului sau migrare în vase mari) şi în
seton (alunecare pe un plan osos). Apariţia de canale multiple este posibilă în caz de: armă
automată (pe un orificiu de intrare intră mai multe gloanţe), ruperea proiectilului, detaşarea de
eschile osoase.
Orificiul de ieşire al proiectilului: Aspectul acestuia este dat de faptul că proiectilul apasă
ţesuturile din interior spre exterior ca o pană şi le despică (aspect de "everted"). Forma orificiului
este în cruce, stelat, neregulat. Marginile orificiului sunt ieşite înafară, neregulate, au aspectul
unui vulcan; prin apropiere aspectul iniţial se reface fără pierdere de substanţă. Dimensiunile
sunt, în general, mai mari decât ale orificiului de intrare. Poate apare un inel de contuzieimprimare,
când proiectilul se loveşte de un plan dur pe care se sprijină corpul la nivelul
orificiului de ieşire. Tot la orificiul de ieşire, în caz de împuşcare cu ţeava lipită, funinginea intră
pe canal şi se depune pe pereţi şi la orificiul de ieşire.
8.2.Leziuni produse de factorii secundari ai împuşcării
Sunt produşi rezultaţi din arderea, descompunerea pulberii şi capsei: gaze, flacără,
funingine, pulbere, bură.
8.2.1.gazele Gazele au două acţiuni:
a) acţiune mecanică: produc rupturi radiare tegumentare şi pergamentarea pielii în jurul
orificiului de intrare, de culoare galben-brună, evidentă la câteva ore după moarte. Acţiunea
gazelor depinde de presiunea lor primară, de distanţă şi de structura ţesuturilor. Jetul de gaze este
iniţial cilindric pe o distanţă de 1-3 cm. , desfăcându-se apoi în vârf de con, cu vârful spre ţeavă.
b) acţiune chimică : este dată de combinarea oxidului de carbon cu hemoglobina la
nivelul orificiului de intrare şi al canalului, rezultând carboxihemoglobina, care imprimă o
coloraţie roşu-carmin la o distanţă de până la 3-5 cm.
8.2.2. flacăra acţionează până la 50 de cm, fiind formată din gazele care ard şi de restul
de pulberi incandescente, şi depinde de felul pulberii (la pulbere neagră, flacăra este mult mai
intensă). Efectele flăcării se manifestă prin arsuri ale firelor de păr, pielii, îmbrăcăminţii.