MEDICINA LEGALA SUPORT DE CURS PT STUDENTII ... - UMF

3.3.2.3.Entorsele:reprezintă dislocări articulare cu păstrarea raportului anatomic articular,asociate
cu semne inflamatorii locale.
3.3.3. LEZIUNI VISCERALE
3.3.3.1.Rupturi şi striviri de organe: pot interesa organe parenchimatoase şi cavitare. Rupturile
sunt complete sau incomplete, traumatice sau patologice (malarie pentru splină, anevrism pentru
cord). Mecanismul de producere este direct (lovire activă, comprimare) şi indirect (precipitare).
Strivirile sunt distrugeri totale sau parţiale a integrităţii organului, cu pierderea completă a
structurii anatomice, organul luând aspectul unei mase amorfe; apar în precipitare, comprimare
(accidente rutiere), explozii.
3.3.3.2.Leziunile traumatice musculare: sunt clasificate în închise şi deschise :cele închise sunt
urmarea unor traume contuzive şi constau în infiltrate sangvine ce disecă fibrele şi fasciculele
musculare, având dimensiuni variabile şi rupturi musculare sau ale tendoanelor. Un aspect
particular îl constituie “sindromul de zdrobire”, consecutiv unui traumatism puternic cu distrugere
importantă de părţi moi. Leziunile deschise (plăgile musculare), sunt superficiale sau profunde,
ultimele antrenând hemoragii importante.
3.3.3.3.Leziunile traumatice ale nervilor: apar consecutiv unor traumatisme închise sau deschise
(plăgi). Clasificarea etiologică este în funcţie de traumatism: pareză/paralizie post traumatism
direct deschis, închis cu compresie acută, prin tracţiune, şi microtraumatism. Un grup separat îl
formează leziunile indirecte, prin agenţi vulneranţi ce acţionează în vecinătate (exemplu
proiectile ce trec imediat lângă traectul nervului). Manifestările clinice constau în tulburări de
sensibilitate şi tulburări motorii, aparând uneori şi tulburări trofice /vegetative.
3.3.3.4.Leziunile traumatice ale vaselor sangvine: leziunile vaselor duc la hemoragii care, în
funcţie de calibrul vasului, pot fi minore, sau pot duce la deces prin şoc hemoragic (noţiune ce
implică secţionarea vaselor de calibru mic sau mediu şi supravieţuire variabilă de timp) sau
hemoragie internă şi externă. În caz de supravieţuire, complicaţiile sunt: anevrismul
posttraumatic, fistula arteriovenoasa, tromboza şi trombembolia.
3.3.4.ASPECTE ALE LEZIUNILOR PRIMARE ÎN AUTO ŞI HETEROAGRESIUNE
1. Echimoza: echimozele orbitare în monoclu sau binoclu sunt în general produse prin
heteroagresiune. Echimozele rotunde sau ovalare situate pe faţa internă a coapselor la femei
orientează spre agresiuni de natură sexuală; cele situate latero-cervical spre sugrumare, cele de pe
feţele laterale ale antebraţelor, braţelor - apărare pasivă. În general autoagresiunea situează
echimozele pe regiuni accesibile autoprovocării leziunilor, acestea fiind de gravitate medie,
multiple şi dispuse pe o suprafaţă limitată; rar se întâlnesc echimoze autoprovocate situate pe faţa
posterioară a toracelui, fese, scalp,faţă.
2. Excoriaţiile: se întâlnesc frecvent în autoagresiune când au următoarele caractere: sunt
lineare, multiple, de obicei paralele pe o zonă topografică limitată şi accesibilă autoprovocării. In
heteroagresiune sunt localizate de obicei, pe părţile descoperite ale corpului, având fie caracter
unic pe o zonă topografică, fie formă de placard excoriat.
3. Plăgile produse prin arme albe: sunt întâlnite frecvent atât în heteroagresiune cât şi în
autoagresiune (tentative de suicid, suicid). In autolovire au un aspect particular: de obicei sunt