24.04.2013 Views

MEDICINĂ LEGALĂ - NOTE DE CURS Apreciez ... - Cursuri Medicina

MEDICINĂ LEGALĂ - NOTE DE CURS Apreciez ... - Cursuri Medicina

MEDICINĂ LEGALĂ - NOTE DE CURS Apreciez ... - Cursuri Medicina

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

- hemoragiile lepto-meningee: sunt hemoragii sub-arahnoidiene şi<br />

sub-piale şi pot fi difuze sau limitate..<br />

Mecanismul de producere este fie traumatic (cel mai frecvent prin<br />

lovire cu/de corpuri dure cu suprafaţă mare), fie netraumatic (anevrisme,<br />

ateroscleroză).<br />

Sunt descrise următoarele tipuri de hemoragie subarahnoidiană:<br />

circumscrise (frecvent pe convexitate, traumatice), difuze (netraumatice),<br />

secundare (adunare a sângelui din hematoame cerebrale sau contuzii) şi în<br />

focarele de contralovitură.<br />

Clinic apare starea de comă instalată progresiv cu semne de iritaţie<br />

meningeală şi LCR hemoragic.<br />

Evoluţia poate fi gravă, cu prognostic rezervat, în hemoragiile<br />

extinse care duc la moarte într-un interval relativ scurt.<br />

- revărsate sanguine intracerebrale (hematoamele intracerebrale):<br />

sunt acumulări de sânge relativ bine delimitate în masa cerebrală de<br />

etiologie traumatică sau patologică.<br />

Hematoamele traumatice se produc frecvent secundar, prin<br />

confluarea unor zone de contuzie cerebrală, mai rar primar prin ruptura<br />

unui vas intracerebral (când are o localizare profundă); mecanismul prin<br />

decelerare determină formarea unui hematom localizat sau a unui revărsat<br />

sanguin difuz, profund în vecinătatea ventriculilor care se poate deschide<br />

cu drenare intraventriculară.<br />

Hematomul netraumatic este de obicei profund, interesează capsula<br />

internă şi nucleii cenuşii bazali şi se însoţeşte frecvent de hemoragie<br />

intraventriculară; are drept cauze hipertensiunea arterială, ateroscleroza<br />

vaselor sanguine cerebrale, anevrismele cerebrale.<br />

Tabloul clinic este asemănător cu cel al hematoamelor<br />

subarahnoidiene şi extradurale prezentând cele trei faze: traumatism,<br />

interval liber şi agravare prin hipertensiune craniană.<br />

Evoluţia este gravă cu mortalitate crescută iar în caz de<br />

supravieţuire rămân sechele neurologice ce pot merge până la invaliditate.<br />

c. Vasotromboza şi leziunile ischemice.<br />

Vasotromboza este o complicaţie ,survenită în cadrul traumatismul<br />

cranio-cerebral, producând leziuni ischemice. Macroscopic, zona are o<br />

culoare palidă, apoi alb-gălbui-verzuie, este moale, friabilă, pe secţiune<br />

apărând uşor deprimată.<br />

Leziunile tardive, finale au caracter definitiv şi provoacă grave<br />

sechele neuropsihice. Unii autori denumesc encefalopatie posttraumatică<br />

un sindrom anatomo-clinic cronic tardiv în care includ scleroza atrofică<br />

posttraumatică şi epilepsia postraumatică datorată cicatricei menigocerebrale.<br />

a. Atrofia traumatică a substanţei albe (scleroza atrofică<br />

posttraumatică) are două forme: difuză şi forma limitată la o arie.<br />

Macroscopic, leptomeningele este îngroşat, creierul decolorat, dur,<br />

ventriculii dilataţi şi asimetrici. Microscopic, aspectul este de hiperplazie<br />

glială .<br />

b. Cicatricea meningo-cerebrală este stadiul final de organizare a<br />

unor leziuni meningo-cerebrale. Există forma meningeală, cu pahimeninge<br />

şi o zonă circumscrisă dur- elastică, gri-brună şi cu aderenţe şi o formă<br />

meningo-cerebrală cu leptomeningele îngroşat, albicios, cu aderenţe mari<br />

la cortex, care este galben-verzui şi poros. Blocul apare ca o leziune<br />

penetrantă în masa cerebrală.<br />

Contralovitura reprezintă totalitatea leziunilor meningo-cerebrale<br />

localizate la polul opus aplicării forţei traumatice.<br />

Morfologic există:<br />

- leziuni de contuzie corticală, singura leziune cu caracter primitiv în<br />

contralovitură;<br />

- leziuni de dilacerare apărute prin confluarea focarelor de contuzie<br />

şi având deci caracter secundar;<br />

- leziuni de tip hemoragie meningee subdurală (tardive, prin grupare<br />

de hematoame) şi hemoragii subarahnoidiene (difuzate de la hemoragii<br />

corticale circumscrise, secundare, difuze) având şi acestea caracter<br />

secundar.<br />

Focarul de contralovitură este, de obicei, mult mai extins ca cel de<br />

lovitură directă care uneori poate lipsi.<br />

Mecanismul de producere al contraloviturii este triplu: transmiterea<br />

undei de forţă prin masa cerebrală, vibraţia peretelui cranian datorită<br />

şocului de lovire şi creşterea presiunii intracraniene.<br />

Nu există contralovitură în compresia progresivă şi în lovirea cu corp<br />

înţepător, înţepător-tăietor sau despicător.<br />

Intensitatea contraloviturii creşte în legătură cu intensitatea<br />

traumatismului şi scade în traumatismele cu fracturi multiple, lipseşte în<br />

zdrobirea craniului; intensitatea contraloviturii este mare în loviri<br />

perpendiculare şi scăzută în loviri tangenţiale.<br />

COMPLICAŢIILE TRAUMATISMULUI CRANIO-CEREBRAL<br />

Complicaţiile traumatismului cranio-cerebral pot fi imediate: edemul<br />

cerebral, trombozele sinusurilor venoase şi tardive (de tip septic):<br />

meningita purulentă, meningo-encefalita, abcesele cerebrale.<br />

Din punct de vedere medico-legal, constatarea sechelelor<br />

traumatismului cranio-cerebral implică noţiunea de infirmitate fizică<br />

38

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!