MEDICINĂ LEGALĂ - NOTE DE CURS Apreciez ... - Cursuri Medicina

instrumentului tăietor şi de mişcarea acestuia; profunzimea depinde de
gradul de ascuţire, forţa mişcării de apăsare, rezistenţa ţesuturilor (la
nivelul gâtului, coapselor, feselor şi abdomenului rezistenţa este mai
scăzută).
Prin caracterele ei, plaga tăiată poate oferi date despre direcţia
loviturii şi poziţia victimă-agresor.
3. Plaga înţepată apare prin compresia şi îndepărtarea laterală a
ţesuturilor şi este produsă prin instrumente cu vârf ascuţit: ac, andrea, cui,
dinte de furcă, etc.
Diametrul orificiului este mai mic decât diametrul instrumentului
vulnerant, datorită retracţiei ţesuturilor (caracteristică vitală).
Plăgile înţepate pot fi superficiale şi profunde, penetrante sau
nepenetrante. În caz de calibru mare al instrumentului, se produce o
dilacerare a ţesuturilor, plaga având o formă alungită (butonieră sau fantă)
şi capetele în unghi ascuţit (impun diagnostic diferenţial cu plaga înţepatătăiată).
La o plagă înţepată se descriu: o plagă cutanată la locul de
pătrundere, un canal şi o plagă la locul de ieşire (dacă este transfixiantă).
Canalul, unic sau multiplu, are adâncime, traiect şi dimensiuni dependente
de obiect şi modul de acţiune; plaga la ieşire poate fi de dimensiune mai
mică.
4. Plaga înţepată-tăiată este produsă de instrumente cum sunt:
cuţitul, briceagul, şişul, care prima dată au o acţiune de înţepare cu vârful,
apoi de tăiere cu partea ascuţită a tăişului.
Dacă instrumentul are un singur tăiş, plaga va avea aspect de
săgeată cu un unghi ascuţit (partea cu tăiş) şi un unghi rotunjit sau
patrulater (partea fără tăiş); obiectul tăietor-înţepător cu două tăişuri
produce o plagă cu aspect de fantă sau butonieră cu două unghiuri
ascuţite, iar cel cu mai multe muchii tăietoare o plagă cu aspect stelat.
Leziunea are o formă rectilinie, însă uneori la unele capete apare o
codiţă (în “S”, atunci când, după străpungerea ţesuturilor, se imprimă o
altă direcţie instrumentului sau când se scoate cuţitul, imprimându-se o
mişcare de oblicitate). Se descriu o plagă cutanată şi un canal (prin
acţiunea de penetrare) care reproduce direcţia agentului vulnerant şi, de
obicei este unic, orb (fără orificiu de ieşire).
În general, lungimea plăgii este egală cu lăţimea lamei instrumentul
când acesta loveşte perpendicular şi este mai mare când loveşte oblic.
Canalul reproduce direcţia loviturii, adâncimea depinzând de
profunzimea introducerii; uneori este mai mare decât lungimea lamei
(lovituri puternice care deprimă pielea) dar în aceste situaţii, în jurul plăgii
apare o echimoză ovalară (imprimarea mânerului pe piele).
5. Plaga despicată este produsă cu instrumente grele cu lamă
tăioasă (topor, secure, bardă); în fundul plăgii există uneori trame
conjuctive, datorită mecanismului mixt de producere (secţionare şi
contuzionare). Are şi aspecte de plagă tăiată datorită lamei tăioase dar şi
de plagă zdrobită datorită puterii cu care este aplicată lovitura.
Lungimea plăgii depinde de lungimea marginii tăioase a
instrumentului, iar profunzimea canalului poate fi mai mică decât lungimea
instrumentului. Poate semăna cu o plagă contuză sau tăiată depinzând de
ascuţişul muchiei. Sunt în general grave producându-se leziuni în
profunzime (osoase, viscerale) sau pot rezulta fracturi liniare. Astfel de
plăgi expun la infecţii şi pot asocia zdrobiri de organe.
6. Plăgile împuşcate, muşcate, marca electrică , plăgile chimice şi
termice vor fi descrise la capitolele respective.
În general pentru o plagă simplă se acordă 7-8 zile de îngrijiri
medicale însă timpul se poate prelungi în cazul apariţiei complicaţiilor.
Timpul scurs de la producerea plăgii (vechimea plăgii) se poate
determina la cadavru prin examen microscopic al ţesuturile de pe marginea
plăgii. Astfel, în primele zile creşte numărul leucocitelor locale, apare
extravazarea de celule inflamatorii în jurul vaselor, exudaţie. După 3-4 zile
fibroblaştii se transformă în fibrocite şi apoi în fibre conjunctive. Cicatrizare
apare în 7-10 zile.
LEZIUNI TRAUMATICE ALE MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR
Pot fi clasificate în leziuni:
• închise – având ca mecanism contuzia sau compresiunea:
o rupturi musculare sau de tendoane ce pot fi parţiale sau
complete (totale) ;
o hematoame, infiltrate sanguine difuze în musculatură care
disecă fasciculele musculare; sângele poate difuza şi
migrează la distanţă de-a lungul tecilor şi tendoanelor ;
o leziuni grave care pot merge până la sindromul de strivire
(distrucţii extinse de masă musculară) şi deces prin şoc
28