MEDICINĂ LEGALĂ - NOTE DE CURS Apreciez ... - Cursuri Medicina

Secţionarea trunchilului cerebral: se fac secţiuni în plan frontal la o,5
cm una faţă de cealaltă dinspre mezencefal spre bulb.
Secţionarea creierului se poate efectua după mai multe tehnici:
- Metoda Pitres – constă în 6 secţiuni în plan frontal, dinspre
polul anterior spre cel posterior;
- Metoda Virchow – se pătrunde cu cuţitul lung în şanţul
interemisferic până la nivelul corpului calos de unde se face o secţiune
oblică descendentă la 45 o către lateral de fiecare parte;
- Metoda Flechsig-Brissaud constă într-o secţiune orizontală
ce trece la nivelul nucleilor cerebrali.
Scoaterea hipofizei: se secţionează dura mater şi sinusul cavernos;
se desprind diafragma şi procesele clinoide anterioare; se extrage hipofiza
din care se fac secţiuni paramediane.
Deschiderea stâncii temporalului: se sparge peretele anterior şi cel
posterior, se evidenţiază urechea medie şi cea internă şi se examinează
(otită medie supurată – puroi în urechea medie, mucoasa îngroşată, timpan
perforat; labirintită – puroi în urechea internă).
Deschiderea şi examinarea proceselor mastoide poate releva
mastoidite sau otomastoidite.
Deschiderea cavităţii orbitare: după examinarea porţiunii orbitare a
osului frontal acesta se sparge şi se trage către posterior de nervul optic,
aducând globul ocular în interiorul cutiei craniene.
Deschiderea sinusurilor paranazale se face prin trepanare, această
manevră fiind necesară în decelarea unor eventuale procese patologice
(sinuzite).
Autopsia feţei
Se prelungesc secţiunile retroauriculare pe feţele laterale ale gâtului
până la nivelul acromionului de fiecare parte; se practică o secţiune
orizontală de la un acromion la celălalt, trecând prin furculiţa sternală; se
ţine pielea cu mâna stângă, iar prin secţiuni successive, aceasta se
decolează de pe faţa anterioară a gâtului şi de la nivelul feţei până la baza
piramidei nazale.
AUTOPSIA TRUNCHIULUI
Se aşează suportul de lemn sub toracele cadavrului; se practică o
incizie mediană, longitudinală anterioară de la menton la pubis; se ocoleşte
ombilicul pe partea stângă. pentru a evita ligamentul rotund al ficatului; se
decolează părţile moi către lateral până în dreptul liniei axilare medii.
Îndepărtarea plastronului costal se efectuează după următoarea tehnică: se
secţionează inserţiile sternale şi claviculare ale muşchiului
sternocleidomastoidian, se deschid articulaţiile sterno-claviculare şi se
secţionează coastele, de jos în sus la 1 cm. medial de articulaţiile condrocostale.
Se continuă cu deschiderea pericardului, secţionând de la bază
către varful inimii sub forma literei “Y” inversate.
Pentru examinarea structurilor toracelui se scoate piesa bucocervico-toracică
după următoarea tehnică: se incizează planşeul cavităţii
bucale de la menton la gonion de fiecare parte; se secţionează partea
superioară a peretelui posterior al faringelui; se secţionează pe părţile
laterale ale gâtului; se prind organele gâtului cu mâna stângă; se ridică şi
se secţionează deasupra diafragmului organele ce trec la acest nivel
(esofag, aorta abdominală, vena cava inferioara, etc.) după ce, în prealabil
s-a montat o dublă ligatură la nivelul cardiei, secţionându-se esofagul între
ligaturi.
Se fac secţiuni ale limbii, în plan frontal de la bază catre vârf.
Se practică secţiuni ale lobilor tiroidieni.
Pentru examinarea căilor aeriene se secţionează peretele posterior
al laringelui şi traheii până la bifurcaţie, apoi bronhiile principale până în
parenchimul pulmonar.
Autopsia plăminilor: se ţine hilul pulmonar cu mâna stângă şi se
practică o singură secţiune, în axul lung, care să intereseze toţii lobii
pulmonari.
Se secţionează şi se examinează timusul.
Deschiderea inimii şi a vaselor mari se practică după ce, în prealabil
s-au măsurat diametrele cordului; se deschid cavităţile cordului (în sensul
de curgere al sângelui), se eliminăa cheagurile, se verifică permeabilitatea
orificiilor atrioventriculare; se deschid trunchiul arterei pulmonare, aorta şi
arterele coronare. Se secţionează transversal cordul, de la bază spre vârf.
Suportul se aseaza sub lomba cadavrului.
Pentru examinarea organelor din etajul supramezocolic se ridică
diafragmul, se coboară marele epiploon şi mezocolonul colonul transvers.
Se creează astfel posibilitatea examinării:
- spaţiului subfrenic;
- spaţiului subhepatic şi organelor care îl ocupă: stomac, splină, ficat,
căi biliare extrahepatice, partea
supramezocolică a duodenului;
Pentru examinarea organelor din etajul inframezocolic se ridică
marele epiploon şi mezocolonul colonul transvers, se abat intestinele spre
dreapta, se reperează flexura duodeno-jejunală; se derulează ansele între
degete până la regiunea ilio-cecală, apoi se examinează intestinul gros.
14