Serge Brussolo – Ira Melanox

Ira Melanox
lor de protest crăpaseră majoritatea pereţilor de sticlă şi deformaseră
mantaua de fier, producînd mici protuberanţe.
David tresări auzind zgomotele seci ale impactelor.
– E sticlă blindată, comentă Julie, pentru parbriz de submarin.
Minsky lucra aici numai îmbrăcat în combinezonul antiglonţ. Îi era frică de
accidente, dar curiozitatea ştiinţifică era mai tare decît teama.
– Ce încerca să facă?
– Să descifreze limbajul iăcustelor negre! Ca orice savant care se
respectă! Voia să identifice parfumurile unul după altul, să iniţieze un soi
de dicţionar olfactiv al limbii folosite de Ira Melanox. Era o muncă de titan,
fiindcă lăcusta neagră, spre deosebire de furnici, posedă mai bine de
cincizeci de giande cu mirosuri! înseamnă că vocabularu! e foarte extins,
nu?
– Cum proceda?
– Prin încercări succesive şi deducţii. Preleva de!a o gînganie dată
un strop de parfum concentrat şi producea o soluţie pe care* o stoca
într-un pulverizator. Se ducea în cîmp cu atomizoru! după el şi împroşca
„arsenalul” cu cîteva porţii de secreţii diiuate. Apoi studia comportamentul
insectelor cu ajutorul unui binoclu special pe care şi i-a construit singur.
Încerca să ghicească sensul mesajului lansat.
Era într-aaevăr nebun. Citeodată lipsea toată ziua, bătînd cîmpia în
lung şi-n iat în costumul de scafandru. Transpira sînge cu apă cînd soarele
ardea mai tare. într-o zi l-a văzut un puşti din sat şi a alergat să
povestească peste tot că Yeti locuieşte la marginea falezei. A doua zi
numai era nici măcar o pisică prin împrejurimi.
Pleca însoţit de cutiuţa cu flacoane, continuă Julie, ca un
reprezentant al unei firme de cosmetice... sau vînzător ambulant de
enciclopedii, nu ştiu ce comparaţie i se potrivea mai bine. Ajuns aproape
de „arsenal”, se întinclea pe jos şi lansa unul sau două valuri de parfum.
Ca un ritual. Cfteodată, lăcustele îl vedeau apropiindu-se şi-l întîmpinau cu
o saivă puternică în torace, ce-l trimitea la pămînt, în fund. M-a chemat la
el într-o seară. Era în camera lui, cu pieptul gol, toraceieîi era pestriţ de
hematoame. Avea trei coaste rupte. M-a pus să-l bandajez şi să-i fac o
injecţie calmantă.
După un an, pretindea că a identificat zece cuvinte eiementare, dar
cred că-şi făcea iluzii. Fabricase o capcană blindată de care se folosea la
capturarea de no) exemplare, cele pe care le poţi vedea de-a lungul
zidurilor. Îşi asuma riscuri idioate. Era ca o plimbare sub o grindină de
gloanţe drumul pînă la „arsenal”. Cred că, oricum, ar fi mieiiit-o acolo
– Bine, dar tu? i-o tăie David. Care este interesul tău aici? Vrei să
dialoghezi cu lăcusta neagră?
asta!
Julie ridică din umeri.
– Mi se rupe de Ira Melanox*. scuipă ea. Ce mă interesează pe mine
66