Serge Brussolo – Ira Melanox
Serge Brussolo – Ira Melanox Serge Brussolo – Ira Melanox
Ira Melanox a crimei, nu lipsea. Atracţia vie, exacerbată a prăzii nu decurgea din extrema ei fragilitate? Era atît de uşor s-o omori, s-o transformi în mausoleu] Era de ajuns să întrerupi tuburile de alimentare. Un singur gest. Atft de uşor de realizat. O crimă săvîrşită asupra unei mingi de biliard. Astfel, cochilia va deveni coşciug,perfect, etanş ca o casetă blindată. – Oul continuă să crească şi după moartea ocupantului? întrebă cu o voce descompusă. – Bineînţeles! ca şi unghiile sau părul cadavrelor. Îl apucă de braţ şi-l trase către flaconul de ser, suspendat de un catarg metalic. – Soluţia este perfect dozată, ciocăni ea borcănelul. Asigură soliditatea cochiliei, dar opreşte creşterea exagerată. Nici prea mult, nici prea puţin, înţelegi? Nu sîntem aici ca să fabricăm bolovani de fildeş! Trebuie să fii atent la dozarea hranei. Să nu exagerezi cu elemente ce favorizează creşterea ţesutului osos. Cu orice preţ trebui să împiedicăm ouălele să se îngroaşe în interior. E clar? Părăsiră salonul. – Cum justifică Minsky starea acestor bolnavi? întrebă tînărul cînd ieşiră din nou la aer. – N-are nimic de justificat, spuse Julie. ridicînd din umeri. Tipii erau condamnaţi la moarte. În orice caz, mai devreme sau mai tîrziu, o fractură spontană le turtea ţeastă. Aici, cel puţin, supravieţuiesc, chiar dacă o fac în fundul propriului coşciug! X. Către sfirşitul săptămînii, David fu covîrşit de dorinţa de a scăpa de atmosfera sufocantă din centrul medical. Plimbările pe plajă, alergarea în jurul peluzelor nu-l mai ajutau să-şi păstreze echilibrul psihic. Visa să ajungă la Saint-Alex, unde să-şi mai alunge gîndurile negre şterpelind ici- colo niscaiva lucruri, fetişuri a căror posesie ilicită îi reda puterile.Visa ia poşete, mici valize din piele cenuşie, cu încuietori frumoase, nichelate. Contrar pungaşilor ordinari, el nu se încurca în partea materială a furtului. În posesia iui, prada rămînea intactă. Ambalajele luxoase nu erau ameninţate sub nici un chip cu deteriorarea. Constituiau, de fapt, însăşi valoarea ciordelii. Fără ele, ritualul magic se pierdea, actul sacru se reducea la nivelul hoţului de buzunare. David nu mai şutise nimic de cîteva săptămîni şi nu găsea nimic să compenseze această lipsă. Odată, cînd lucra din greu fesele Juliei, îşi închipui tot felul de cufăraşe, saci marinăreşti cu şnurul legat în noduri complicate. Satisfacţia veni cu o rară violenţă. în ajun, dibuise o bicicletă uzată într-un garaj. Era un vechi „funnyway” cu zece viteze, acoperită de rugină. Unsă bine însă, acceptă s-o ia din loc, fără a se lăsa prea mult rugată. Această constatare il stimulă 50
Serge Brussolo pe tînăr în planul său. La ora opt o preveni pe Julie de plecarea sa şi o şterse repede, ca să nu-i dea ocazia să cîrtească. Ştia că dacă fata apucă să caşte gura, va găsi destule argumente pentru a-l determina să rămînă pe loc, şi tocmai asta nu voia cu nici un chip. Pedală pînă la poartă de parcă l-ar fi mînat dracu' din spate. Se bucura ca un copil la gîndul că-i va revedea moş Louis, pe Mathilde şi pe bătrînul culturist Georges Alby. Bucuria evadării din institut fl dovedi că existau legături intime între el şi aceste personaje cunoscute fugitiv. Legănat de miraj, apucă drumul plin de hîrtoape ce tăia cîmpia. Se bucura la gîndul că-i va întilni din nou pe aceşti bieţi neciopliţi. Simplitatea lor va fi o uşurare pentru el, după toate zilele acestea petrecute în umbra perfidei infirmiere. Durerile din muşchii neîncălziţi îl siliră să încetinească ritmul. Roţile bicicletei lăsau urme vizibile în bruma ce se menţinea pe pămînt. Pe alocuri, drumul dispărea sub stratul de bumbac al ceţii, abandonînd călătorul anonimatului unui teren fardat. David ezită. Se dezechilibră la un hop şi căzu, prins în pedale. Se opri să mai răsufle. în jurul lui, menhirele aveau aspectul recifurilor aşteptind un naufragiu. Lichenii arătau ga spuma făcută de o apă murdară cu detergent. Întinderea pustie degaja o aură sinistră şi fericirea lui se risipi brusc, ft trecură fiorii. Se simţea tare departe de Saint-Alex şi de centrul medical, rătăcit într-o regiune intermediară, închistată asupra secretelor sale. Coborî de pe şa, trase o gură de aer. Mirosea a iarbă şi a mucegai, fmpingînd bicicleta ce zdrăngănea de zor, părăsi drumul în direcţia unui dolmen. Uriaşele blocuri cenuşii îl duceau cu gîndul la pietrele brute descărcate în atelierul unui sculptor. Erau de fapt statui potenţiale. Sau ouă de granit ce ascundeau capodopere în devenire. Rînii, realizind că urzeala de coincidenţe» guverna viaţa. Se gîndise la menhire ca la cochilia unei statui viitoare, dar, pe de altă parte, şi ca la mingile de fildeş născute din rătăcirile lui Minsky. Iar muzica născută de tatăl Juliei, acel cîntec ce-l trimisese la ocnă, nu era supranumit 'egg', adică oul? Rînji din nou. Psihologul de la agenţie ar fi spus cu siguranţă, că în viaţă, concidenţele se descoperă voluntar şi că sensibilitatea lui făcea decupaje selective în real. Bineînţeles, dar... Nu-i plăcea turnura pe care o luau gîndurile sale. Poate ar fi mai bine să se întoarcă la institut, fără să încerce să împingă mai departe această escapadă, fals ludică? Nu mai vedea nici drumul acum. Lumina era palidă, datorită orei matinale, cernută de un văl de nori imobilizaţi deasupra cîmpului. Vînul împrăştia o duhoare de măcelărie prost întreţinută, probabil un iepure sfîşiat de vreun animal de pradă putrezea printre bolovani... 51 Ceva scrîşni sub tălpile tînărului. Uscături, gîndi el, dar, lăsînd
- Page 1 and 2: IRA MELANOX — „La La colère de
- Page 3 and 4: Serge Brussolo 3 Coperta: VALENTIN
- Page 5 and 6: Serge Brussolo I. Suprafeţele inte
- Page 7 and 8: Serge Brussolo sau să zărească f
- Page 9 and 10: Serge Brussolo fosilizare? O ameţe
- Page 11 and 12: Serge Brussolo Femeia ridică din u
- Page 13 and 14: Serge Brussolo ce-rsalută pe Georg
- Page 15 and 16: Serge Brussolo - Aha! şopti fetiţ
- Page 17 and 18: Serge Brussolo Alergă către telef
- Page 19 and 20: Serge Brussolo cu abdomenul gol, as
- Page 21 and 22: Serge Brussolo - După dumneavoastr
- Page 23 and 24: Serge Brussolo început că singure
- Page 25 and 26: Serge Brussolo spontane devin frecv
- Page 27 and 28: Serge Brussolo - Paznicii lasă con
- Page 29 and 30: Serge Brussolo cîteva zile, pînă
- Page 31 and 32: Serge Brussolo aruncau băltoace ga
- Page 33 and 34: Serge Brussolo Ezită preţ de o se
- Page 35 and 36: Serge Brussolo înnegrind ferestrel
- Page 37 and 38: Serge Brussolo Rugătoare sau acapa
- Page 39 and 40: Serge Brussolo Se comporta ca în t
- Page 41 and 42: Serge Brussolo complice un porc. Ju
- Page 43 and 44: Serge Brussolo David îşi rumegă
- Page 45 and 46: Serge Brussolo în acelaşi timp in
- Page 47 and 48: Serge Brussolo alimentăm cu protei
- Page 49: Serge Brussolo Un nucleu viu se asc
- Page 53 and 54: Serge Brussolo Cu toate acestea, ce
- Page 55 and 56: Serge Brussolo faţă” şi se gî
- Page 57 and 58: Serge Brussolo - La crimă! făcu J
- Page 59 and 60: Serge Brussolo David. Dar uriaşul
- Page 61 and 62: Serge Brussolo pavăză, dar Minsky
- Page 63 and 64: Serge Brussolo de lăcustă neagră
- Page 65 and 66: Serge Brussolo minusculi, sînt sit
- Page 67 and 68: Serge Brussolo Apucă un flacon de
- Page 69 and 70: Serge Brussolo salt terestru. Saltu
- Page 71 and 72: Serge Brussolo beatitudinde detaşa
- Page 73 and 74: Serge Brussolo - M-ai avut! constat
- Page 75 and 76: Serge Brussolo decît o cutie metal
- Page 77 and 78: Serge Brussolo Lucrară astfel pîn
- Page 79 and 80: Serge Brussolo mierliţi? Sînt obo
- Page 81 and 82: Serge Brussolo invizibilă..., obse
- Page 83 and 84: Serge Brussolo de-a lungul faţadel
- Page 85 and 86: Serge Brussolo putrezeau în jgheab
- Page 87 and 88: Serge Brussolo Martine deschise rad
- Page 89 and 90: Serge Brussolo David făcu din inst
- Page 91 and 92: Serge Brussolo trebui să evite ori
- Page 93 and 94: Serge Brussolo Evenimentele din ult
- Page 95 and 96: Serge Brussolo David se oprise lîn
- Page 97 and 98: Serge Brussolo protestatarii conver
- Page 99 and 100: Serge Brussolo Preocupaţi de fuga
<strong>Ira</strong> <strong>Melanox</strong><br />
a crimei, nu lipsea. Atracţia vie, exacerbată a prăzii nu decurgea din<br />
extrema ei fragilitate? Era atît de uşor s-o omori, s-o transformi în<br />
mausoleu] Era de ajuns să întrerupi tuburile de alimentare.<br />
Un singur gest. Atft de uşor de realizat. O crimă săvîrşită asupra<br />
unei mingi de biliard. Astfel, cochilia va deveni coşciug,perfect, etanş ca o<br />
casetă blindată.<br />
<strong>–</strong> Oul continuă să crească şi după moartea ocupantului? întrebă cu o<br />
voce descompusă.<br />
<strong>–</strong> Bineînţeles! ca şi unghiile sau părul cadavrelor.<br />
Îl apucă de braţ şi-l trase către flaconul de ser, suspendat de un<br />
catarg metalic.<br />
<strong>–</strong> Soluţia este perfect dozată, ciocăni ea borcănelul. Asigură<br />
soliditatea cochiliei, dar opreşte creşterea exagerată. Nici prea mult, nici<br />
prea puţin, înţelegi? Nu sîntem aici ca să fabricăm bolovani de fildeş!<br />
Trebuie să fii atent la dozarea hranei. Să nu exagerezi cu elemente ce<br />
favorizează creşterea ţesutului osos. Cu orice preţ trebui să împiedicăm<br />
ouălele să se îngroaşe în interior. E clar?<br />
Părăsiră salonul.<br />
<strong>–</strong> Cum justifică Minsky starea acestor bolnavi? întrebă tînărul cînd<br />
ieşiră din nou la aer.<br />
<strong>–</strong> N-are nimic de justificat, spuse Julie. ridicînd din umeri. Tipii erau<br />
condamnaţi la moarte. În orice caz, mai devreme sau mai tîrziu, o fractură<br />
spontană le turtea ţeastă. Aici, cel puţin, supravieţuiesc, chiar dacă o fac<br />
în fundul propriului coşciug!<br />
X.<br />
Către sfirşitul săptămînii, David fu covîrşit de dorinţa de a scăpa de<br />
atmosfera sufocantă din centrul medical. Plimbările pe plajă, alergarea în<br />
jurul peluzelor nu-l mai ajutau să-şi păstreze echilibrul psihic. Visa să<br />
ajungă la Saint-Alex, unde să-şi mai alunge gîndurile negre şterpelind ici-<br />
colo niscaiva lucruri, fetişuri a căror posesie ilicită îi reda puterile.Visa ia<br />
poşete, mici valize din piele cenuşie, cu încuietori frumoase, nichelate.<br />
Contrar pungaşilor ordinari, el nu se încurca în partea materială a furtului.<br />
În posesia iui, prada rămînea intactă. Ambalajele luxoase nu erau<br />
ameninţate sub nici un chip cu deteriorarea. Constituiau, de fapt, însăşi<br />
valoarea ciordelii. Fără ele, ritualul magic se pierdea, actul sacru se<br />
reducea la nivelul hoţului de buzunare.<br />
David nu mai şutise nimic de cîteva săptămîni şi nu găsea nimic să<br />
compenseze această lipsă. Odată, cînd lucra din greu fesele Juliei, îşi<br />
închipui tot felul de cufăraşe, saci marinăreşti cu şnurul legat în noduri<br />
complicate. Satisfacţia veni cu o rară violenţă.<br />
în ajun, dibuise o bicicletă uzată într-un garaj. Era un vechi<br />
„funnyway” cu zece viteze, acoperită de rugină. Unsă bine însă, acceptă<br />
s-o ia din loc, fără a se lăsa prea mult rugată. Această constatare il stimulă<br />
50