TE LE GRAM E - upload.wikimedia....

EPOCA -- 30 IANUARIE
mat gasesc epitete. Administratiunea
n'a mat avut niel o rusine. Duo& ce alesese
de''egatii el prin forte militienilor
si a sefllor de garnizona, aped pentru
delegatit benuit1 le -a luat certificatele
Indar &t,si'i a lipsitastfel de dreptul
de a vota.
Alegerea este protestat& si dace am
fi In timpi normal!, o camera cu respect
de sine ar anula-o fers doer si
poate.
Spiritele In Botosani sunt mal Inaltate
de cat on -tend.
Zilele de 23, 24, 25 nu ne -au ablaut:
ne -ail aratat din potrivá ta de lut aunt
picioarele colectivitate1 si ca aproape ii
e caderea. La balotagiul de SembetA
ne vom face datoria : putetl salute de
pe acum deputatil Hermeziu si Enacovici
1
DIN STREINATATE
lata aprecierile preset franceze asupra
libertatei alegerilor de la noi.
In momentul unde privirile Europei
Intregi observe punctele negre care se
merest pe marginele Vistulel si a le
Dunarei, atentiunea noastre trebue sec
se poarte apre Romania unde vedem ca
lupt& libertatea cu tiranie, adeverul cu
minciuna, dreptul cu puterea.
Victoria opositieI, smulgênd guvernul
de la Bucuresti unor complicitati date
pe fate, asigurênd acestel viteze teri
atitudinea care convine intereselor, onoarei
sale, ar contribui Cu putere a
garanta ordinea, pacea, In aceste regiuni
pe care influenta germane le ruineaza
asta zi si le va acoperi de singe
meine.
Dar cabinetul care 'et is lozinca la
Berlin e hotel/at a nu se da Inapol cu
nidi un pre( pentru a p &stra puterea de
care face instrumentul bunulul sad
plat. O scrisoare adresat4 de d. Nicolae
Kretulescu alegetorilor set din cole -
giul senatorial de la Muscel, arunc& o
trista zi asupra imoralitetel procedeurilor
de care guvernul se slujeete pentru
a 'sI perpetua funesta dominatiune.
D. Kretulescu serie:
«Sub- prefectil, primarit se dun, pe la locuintele
alegétorilor, le zie fare sflal& ca
cu parere de réü ab instructiuni se combat&
cu ori -ce chip candidatura mea,amenintênd
pe unit tn interesul tor, facand la
altil diferite promisiuni, si nu se tntorc la
posturile for de at dupe ce ail coadus pe
alegetori pane la usa biuroulul de votare,
nelas&ndu'i to tot intervalul to conctat cu
aiment.
«La Campu -Lung, unde me dusesem cu
vr'o tro ziletnaintea alegeril,se strecoarà
pe ascuns alegêtorit la mine zic&ndu'ml
cu lacrimile tu ochi ca nu pot de asta -data
a'mi da votul tor, pentru ca a doua zi s'ar
vedea ala de persecutatl to cat n'sr avea
In urma cu ce hréni copii tor.
«- Apot votul e secret ! le zic. - Dar ce
secret? 'mi respund, caci dupe votare, afar&
din sala alegeril estt obligat se artis
agentilor administratiei, buletinul candidatulut
combatut de guvern ».
«Controlul votulul de catre autoritate
si de cetre unit din fostit deputati legatori care, spre a fi tmpacati cu cugetul
lor, ali fost Filikt e'e1 procura chiar pe fulis
un buletin cu numele meo, a'l ascunde
tn cisme spre a putea arata la control pe
eel dat de biroc.»
Mai mult de cat orI cine d. Nicolae
Kretulescu avea calitate el autoritate
pentru a veeteji asemenea abuzuri.
l) plomat. el a adus tersi sale eminente
servicil; om de stat el s'a semnalat stimel,
recunostintei concetatenilor
liberali -
nalionali ai judetului,aajunspena a cauta
pe alegttori prin buzunare ca sé constate
ca sate conformat ordinelor ce li se daduse.
Este trist lucru a spune ca s'a vezut a-
sal,
prin intinderea cunostinte!or sale ,
prin sinceritatee patriotismului sea,
prin demnitatea viete! sale.
El judeca de sus aceste Injosirt. Cet
care treesc prin ele, prin ele vor muri.
Nu se cledeete cu noroi, suflete. Nu se
de unul regim, drept temelie, spiona -
giul si teroarea.
Apartine oamenilor ca d. N. Kretulescu,
care denunta cu elocinta réul
care roade tara lui, de a'l vindeca prin
tr'o Intoarcere energica la doctrinele
sanatease de tolerante si de dreptate.
Lucien %1111evoy e.
O LICHEA
Se tipareete tn Bucurestl, In limba franceza,
un ziar care s'a dat, si erede pro -
babil ca se poate da si asta -zi, drept organ
de opozitia.
Nu'l vom numi pentru a nu'l face o reclama
pe care, de alt- miatert, fare autori -
zatiunea niménul, a avut nerusinarea sé
'sl o faca prin chiar ziarele opozia,iet, punénd
pe vênzatori sé fatuiasca tn ele un
anunt al aparitiu .el sale.
Am zis chiar din acea zi ce se putea
prezice despre atitudinea unul ziar care se
anunta cu asemenea procedeuri. Lipsa de
un eolur.el comandant d brigadà Romania? *i d. Caradaa jefuit dupé
se compune din d-ni7 general': Cer- vre me o cu riolä a poste!, la statia
nat, Berendei si Budisteanu. Careinovul dupé drumul Pitestilor
-s-
ni se pare. E adevérat c>i d. Carada
Diferite nume aunt puse inainte n'a fost la puscàrie; dar d-sa a fugit
pentru inlocuirea tninistrilor cari la Paris de unde nu s'a Intors de cat
vor pàr;isi Cabinetul. Ast fel se vor- dupé ti Februarie,ca salvator si prin
beste de dd. general Lecca, Vizanti, urmare spálat de or ce pàcate, pe
Urechià, Orêscu, general Fálcoianu, and d. Comtnescu n'a avut acelasi
general Bcre.ndei si ch:ar de coconu noroc.
Michalski Kogálnaceanu. Nimic si- -
gur nu se stie tusi si nici eredem In sfirsit politaiul Varlam a cáruï
cà vr'o hotérire sé fi fost luatà. purtare infama a urnplut de scarbâ
--
chiar pe coleetivistii bráileni cei mai
Primim din Iasi urmatoarea telegrama : tnversunati eontraopozitiuneï, a
Comitetul opozijiunei a convocat
eri Joi pe alegëtori in salonul Traian.
Mal mull de una mie alegëlori ad
respuns la apelul comitetului.
A vorbit Emil Mavrocordat care a
mulfumit a.legëtorilor pentru votul din
23 lanuarie. D nu Molban, in numele
presedinlelui comiletuluï opozi jiunei,
Alecsandru Constantin Mavrocordat,
a mul jumil cetä jenilor pentru curagiul
civic mani festal in zilele de 23, si 24
lanuarie. Ail mai vorbit lancu Ghyca,
Petru Nijescu , Tzoni , Bals Alecsandru,
Nicu Asian, Mdrzescu.
Domnul Gheorghe Tocilescu, pro.
/esor la facilitate, a combätut candidaturele
oficiale ale profesorilor Dimilrescu
$iXenopolu, anainlind faplul
ameninjärei fäcutd de Dimitrescu consiliului
general al instrucjiunei publice.
In aplausele frenetice si simpatice
pentru opozi jie s'aü impräsliat aceasta
principii politice, lipsa de demnitate, lipsa imposanta iialrunire publicd.
de onestitate, tn toste acceptiunile acestor
SIN
cuvinte, lata tot ce era de asteptat din D. G. Mârzeseu, va sosi in Capi-
partea acelul ziar.
tala indatà dupé terminarea balo-
Inainte de alegerl, acel ziar a tntins
tagiu rilor.
mona politiel si cu o dibacia de care se
SEN
bucura toate lichelile a cautat sé arunce
vrajba tn rtndurile opoziliel. Nu a reusit D. on Câmpinearru a fost primit
pentru ca se ghicise ce poama era direc- eri de Regele.
torul acelul ziar. Mar mull Inca, opozitia Ni se asigurá eft In cursul audiPn-
era mandra ca nu tn rtndurile el se numéra primarul Cepitalei a csprimat
un om care tn fata tutulor proclamase
MajestFtei Stle dorinta d'a fr numit
santajul prin presa un principiu, omul
care servise pe unul dupe altul, ba chiar, ministru plenipotentiar la Roma, se-
tntr'o vreme, pe amandol de odata, par - derea in acest Liras fiindu'í recoman-
tidul liberal si conservator.
data ntru imbunàtatl!'ea sénéti,-te
Vézaad insé ca alegerile mergeaü alt -fel sae.
de cat cum nadljduia si ca guvernul era
pe brand ; vézénd asemenea c& politia Noi vedem in aceastä durinta a
chiar se credea prea curata pentru a se d-lui Campineà.'uu tncà o consecintia
mtnji prin contactul el, zisa lichea tncepe a alet;étorilor si ne asteptöm ca si
a'sl intoarce cojoeul si pune asta -zi sé se d'intre Miriistri sé se bolovìineascà
repele pretutind nt ca face opozitia craa- unii in curind si sé cearâ a merge
cena, c& este devotata adversarilor guver-
tri stréinétate.
nulul actual.
Se faca bine liclieaua, deja numita, sé E si greü pentru dìnsií se se pre-
nu ne creaz& niel mal prosit niel mal mur - zinte in aeeasté Camerai.
dart de cat politia. Ce aceasta a refuzat --
sé adune, nu noi vom primi In rtndurile Publicain in prima pagine o scri-
noastre.
soare din Rimnicul Vêlcea prin care
Asa dar, aiuraa sé 'si duca condeiul de
misel.
ni se da asigurarea cá alesul d-lui
Simulescu In colegial al dl-lea a fust
In pnscárie pentru eia a jefuit diligenta
Statului fiaeând serviciul tntre
INFORMATIUNI
Rimnic si Rtul-Vadului.
Aflam caà comisiunea insarcinatà Noi nu gHsim lucrul extraordinar.
a face ancheta preliminar* asuara De ce d. L. Coma3nescu sé nu fie de-
nouilor tieni descoperito In admiputat and Carada este, dupé d. Ion
ni?tretiunea resbelului si ai càrtri Brâtianu, poate chiar inaiutea aces-
autor; principali suet un general si tuia, eel mai mare personagiü din
fest
destituit in urma unui report aid -lui
procuror general Burada.
D. Varlam a si sosit in Capital& si
a fost primit do d. Radu Mittel la
dinsul acasä. E probabil cà i se va
da o altá slujba, poste In politia
Bueurestilor. De altmintrelea va fi
si drept, câei Var:am n'aputut lucra
fárà ordine superioare si D. Dimitrie Butculescu, prezidentul
soeietiitei Cooperatorilor romani,
a priimit in urma realegerei sale ca
deputat al colegiului al 3-lea de
Bnzéü numeroase màrturisiri de
siinpatie din diferite parti ale tare!.
Cooperatorii din principalele orase'i
aü trimis cele mai màgulitoare
plàteste
pentru cei-l'alo mal vinovati de cat
dtnsul. -
D. Luca Iortescu, prefectul j udetelui
Bràila, a sosit azi in Capitalfa.
N'am vrea sé fi fost te locul d-sale
and a dat ochi eu seful séü, faimosul
escroc de la interne.
--
D-nu general Lecca este astelitat
mâine de dimineatá In Capitalà. -
Mìaine de dimineatá Regele va inspecta
mai multe casürmi din Capitale.
st-
La institutul de Batteriologie s'ali
iuceput o serie de lucràri pentru
cultura virusulul rab:c.
Primul virus a fost lust de la
câiuele ce a muscat pe domnisoara
Alex. Sendrea si pe bona acestia.
Iuoculatiele s'aU iucepu tasupra unor
epuri de cask si câini. Daca luerárile
tutrepriese de savantul director al
institutelui vor reusi, cela ce vor fi
mussati de câini turbati nu vor mai
avea nevo' de a me=rge In viitor la
Institutul Pasteur si vor putea sé fie
eâutati in tara.
Ni se se spune cà Intre conditiuuile
ce d. B. kite de la Delea Vechià a
pus la intrarea sa In colectivitate
este si aceea ca Regele, and va ca-
Mori In viitor incognito in strainàtate,
sé nu mai is titlul si numele de
conte de Vrancea, noul redactor al
V. N. temându -se ea M. S. sé nu fie
luata. drept dênsul si sé nu primeasc&
onoruri destinate lui.
sE
S ante m rugati a preveni pe ono
rabilul public ca balul ce societatea
studentilor in medicina va da
In curând, n'are nimic de a face eu
balul ce o societate israelità cu firma
«Tinerimea medicaid din jard» dà zilele
acestea in sala Dacia.
telegrame
de felicitatiune si pe acolo
pe unde d sa a trecut in càlatoria sa
electoralá a fost priimit eu ovatiuni
prezentandu-i-se adrese si cununi de
fiori.
sl-
Aflám diutr'u sorgintá autorizatà
cà d nu Matheiu Gane a fost invitat
sé'sï dea demisiunea.
D as tnsé a refuzat de a defers la
aceasta invitatiune mainte de sfirsirea
alegerilor de balotagiu. -
Afl:am ca din cauza viscolulif de
pe cales feratá Lemberg-Cernovitz,
linia austriacà, debutul celebrei artiste
d-soara Betty Bauss va fi inti:rziat
din cauza nesosirei cailor.
DIN DISTRICTE
iASI
Rezisten(a ne aduce urmatoarea stire :
Muli cunoscutul fìlantrop d. Locotenent
Colonel Lange, a deruit elevelor scoalei
profesionale din leer, 60 coti panza
alba si 15 culi al paga.
Peutru care ministrul ti aduce ville
sale multumirl. Faptul vorbeste de la
sine si am dori sé se gaseasca multi imitatori
I
Se stie ça d. L -t. col. Lange este candidat
In balotagiu la coleg. II -a de Iaei.
Suntem Incredintati c& alegatoril vor
vota far& Indoialà pentru acest om de
bine.
FALCIU
D. Vasile Caligari alesul col. II de
Hurí, si vestital Nicolae Cisman alesul
colegiulut al 3- lea (pe a carora mana
ab Incaput nenorocitul nostru judet
Falciu), ail amagit pe vr'o cati -va Invêtetorr
seteetf de ad sub -scris o telegrama
catre Majestatea Sa Regele
multumindn'i ca alegerile ail fost libere
Ei bine, aceasta a Intrecut culmea nerueinaret,
aaci, daca de pe aicea nu vi '
sail scris nimic din cele petrecute cu
ocasia alegerilor, este ca pe toata ziva,
coloanele jurnalulut d -v. se vedead tic -
site de plingerl de prin toate unghiurile
terel, carora am vêzut ca nu li s'aü
dat clio o atentiune de cet Indrept. Cace
dace pltngeri din partea unora ca A.
Lahovari si altit nu ail Visit niel un
echo&, ce era de sparat de la plingerile
noastre ?
Nice nos Ins& n'am fost scutitt de ingerinte
; act primaril care ad fost b &nuiti
ca nu ail se alpaga delega!l potlogari
de at lui Cisman, ail fost de mal
nainte scosi din slujbe, precum iarasi
ail fost scosl din slujbe tote primarit
care n'aü reusit se aleage delegad aretati
de Cisman.
Cine tusa nu pricepe ca un Radu Mihaiü
ministru de interne nu s'ar fi pu-
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
H. WOOD
(21)
GASTECU TRAGIC
XII
Traiul la Castle-Marling
-- Nu putea sn fie alt -fel relui Carlyle;
ea trebue sea fat se nasce, Isabelo.
- 0 I zise tênera fate, o doresc din
toit& inin.a.
Carlyle se plea tweet spre acel dulce
obraz $i Indresni al sáruta, pentru primaoar
&.Isabella, nedomerite, nu seine
potrivi, cáci siwtea instiuctiv CS'i daduse
dreptul.
D. Carlyle statu pina a doua zi sears
la Castle - Marling, si Gand se &pártä,
toate Frail regulate pentru ca se face
cat mat curind casatoria.
Gand fu së piece el, Isabela avea lacram!
In ochi.
- As vrea se te iaü de Indata, scum -
pa mea, ti zise el.
- As vrea si lid, respunse ea, câCi
nu cunosti deckt partea cea buns a lue
lady Mont Severn.
Odata la Est - Lynne, Carlyle fu sil it
lié umb'.e Cu mare meeteeug ca se
scape de Intrebärile Barbarei, care nu
vedea In cal &toriele sale la Londra de
at pregetirile pentru o viitoare cesätonic
cu derisa si astepta mere& o mar -
turisire pe care el tot o emana.
Trebuia de asemenea se caute a Insela
pe miss Comely, care se mira pentru
ce de abia tutors stasa, plecase din nod
le Londra.
XIII
Emotiunile d -lui Dill
Tree zile dupe plecarea lui Carlyle, d.
Dill se Infatisa naintea mandrel Cornelia,
cu o scrisoare In mana.
- Eats o scrisoare pentru d-ta, domuisoar&
; factorul ne a dat'o din greseala.
E de la d. E:aric.
Ce poate, së'm: spue oare ? zise ea.
- N u stiü d-loara ; acea pe care am
p,-imit'o nu vorbeste de aceasta.
Ea deschise scrisoarea, o privi si
cazu pe un scaun.
Citi urmatoarele :
«Castle - Mariing, t Mai.
«Scumpa mea Cornelia,
«M'am Insurat azi dimineatá cu lady
Isabela Vane ; me grabesc a te vesti.
'Ti voi strie mai mull meine sad poimein?,
si 'ti voi explica ce s'a petrecut.
«Fratele d tale tot d'auna iubit
E \RIG CARLYLE
- E o gluma, zise In sfirsit miss
Corny, Gand putu se vorbeascä.
D. Dill nu respunse nimic.
- Iii spun ca e o g Lima ! striga ea.
D.: ce staff ava, nemiscat ca un co-
;
costtrc ?
-Nu, miss Cornelia, am primit si eü
o scrisoare.
- Nu'i adevérat, rau se poate I Acum
tree: zile chier nu se gandea la Insurat
cum nu me gândeam ed.
- Ba cred ca da, d- eoarä.
stia c& o se se Insoare eu acea
lady ? Aida de, nu se poate, nu'i asa de
prost l
- Cu toate aceste a trimis aceasta
instiintare la jurnale, zise d. Dill are
tandu -i o h&rtie. Mis Carlyle o lu& si
citi :
«lnsurat la i Mai, la Castle - Marling,
prin preotul contelui de Mont- Severn,
Enric Carlyle, de la Est- Lynne, cu lady
Isabela Vane, flic& a reposatuluí William,
conte de Mont Severn ».
Corny rupse hartia furioasä.
Nu'l voi erta nice odata ! striga ea.
Cat despre dense, o voi urI tot d'a -und.
Prostul ! se is o fata atét de nemintoase
!
D. Enric nu't un prost, respunse
Impiegatul.
- Mae réd,eun nebun 1 striga Corny,
care plângea de furie. Trebue sa fie
ast -fel c& se face. asemenea lucru. A I
daca as fi stiut'o, l'as fi interzis. Et, si
unde ad se stea ?
- Cred ca3. se vor duce la Est - Lynne.
- La Est Lyane ? Ei, dar familia
Carew ? Mi se pare c& Inebuneeti la
randui d -tale.
Afacerea cu dense s'a lâsat de o
parte, miss Corny. Am vêzut'o dupe
copier. Lucrul s'a facut inainte de pie-
carea sa.
Mania lui Miss Corny ajunsese la
culme. Ea se soul& In picioare at era de
nafta si repezindu -se la betranul impiegat,
I1 apuca de guler ài 'I scutur&
ca pe un par.
Apoi ti d &du drumul.
D soars zise d. Dill, dlndu -se Ina
poi, trebue se me intone la lucrul mad,
dar 1(.1 spun ca al f &cut red se te porti
ala cu mine.
- Asa voli mai face de te voi mai gasi
in drumul met, respunse ea furioas &.
Cand sêvêzu singur &, b &trina fat& se
aceza pe ua scaun si lase pe covor seri -
soarea fratelui sea. Incetul Cu Incetul,
tresurile ei se destinaer& ; ea scutur&
din cap, spot se scul &, Ill puse salul si
paleria, si se Indrepta apre locuinta
d-nei Hare.
Barbara era la fereastra. Un zimbet
sarcastic aparu pe buzele batrinet domnisoare.
Uite de o cam data jignirra
ce'l se adusese, spre a gândi la lovitura
ce era se dea. Gaicise fáre. greutate,
secretul verisoarel sale.
- Ce poate se voiaseá Cornelia ?
gandi Barbara. Cum te alli ? Ii striga
ea plecandu -se. Vremea asta frumoase
a f &cut pe mama sé lase la plimbare cu
tat& -met. Intria me rog, usa vestibululul
e deschisá.
Miss Cornelia inlet fari a respunde,
Cu pas maaret, si se lase pe unscaun.
Apoi drept inceput de convorbire, mormai
ca un ars.
Barbara se duse recede la dtnsa.
- Esti bolnav& ? ce at ?
- Ce am ? zise betrana fata; ce am ?
Mi -e red la irrime, 'mi svIcneete capul.
Uite, dami un pahar de ape.... Putin
Porto... Nu, nu'mi da, se n'aud de vin.
0 mare nenorocire, Barbara, ni s'a Intâmplat
o inane nenorocire 1 Enric....
- Enric l strige Barbara. Ce este ? a
petit cova... e rani! ?
A l mi -ar fi placut mat bine se'si
fi rupt picioarele.
A munii 1 zise Barbara Ingalbenindu-se,
Nu, e sänatos; dar e mal red de
de cat alata.
Barbara gandia la toate nenorocirile
ce se puteali Intâmpla lui Carlyle. 'í
aminti sgtrcenia Corneliei, si indat& n
veni In gaud cä perduse multi ban!.
- Poate e vorha de Est -Lynne ? Intrebà
ea : Carew!' nu vin ?
Nu, nu vin, respunse Corny poso -
morita: dar cioeva 'I va Inlocui. Bar -
bara frate -meli e smintit sad idiot : el
va locui la Est Lynne.
De si vestea aceasta era nedeslusite,
tenera fate. se rosi de plâcere.
A I mai asteapte, dragata, gândi
isteata Cornelia; am se fac ed seti treaca
buceria I
Apot adause eu glas tare ;
Am primit azi dimineat& vestes ca
o loviturâ de tresnet. Betrinul Dill mi -a
adus'o. De acea si eli l'am scuturat,
n'at grija.
- At scuturat pe bëtrânul Dill ?
- L'am scuturat pane ce m'a durut
bratele. A ! nu va uita multa vreme I
A fost pärtasul lui Enric, ascunzandu'ml
niete lucruri pe care trebuia se mi le
spue din prima zi.
(Va urma)