TE LE GRAM E - upload.wikimedia....

ANUL III No. 652
15 BANI NUM UL
A BON A MEN TEL E
tNCEP LA 181 18 A FIE -CARET LUNI 818E PLATEeC
TOT - D'AUNA MAINTE
IN BUCURESCI La casa Administratiunei
IN TARA: Prin mandate postale.
Pentru t an 40 lei, 8 luni 90 lei, 3 lupi 10 lei.
IN STREINATATE: La toste ofticiele poetale
din Uniune, prin mandate postale.
Pentru t an 50 lei e luni ss Ivi.
LA FARTS: Se gaseste jurnalul cu 15 Cent.
numerul, la Kioscul din Bule%ardul St. Germain
No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACTIA
No. 8. Plata F,piscopiei. No. 3.
PENTRU REGE
LIBERTATEA ALEUERILOR
DIN TELEORlt1A.N
Din Alexandria s'a trimes Regelui urmitoarea
telegrama:
Sire,
In România nu mai traina sub
regimul constitutional.
l etatzeanul nu mai e liber azi
a 'si esprima vointza sa. In zlua
de 24 patin a lipsit a ne pierde
vlata in urma loviturilor primite
de la bandele de batausi ni agentlloradministralivi
indîarjili si asmutin
asupra alegatorilor spre
terorisa si a aduce la indeplinire
vointza pre'ectului Kiritzescu
prediiectul primului consilier
al 1lajestatet Voastre 1. C.
Bratianu.
Am fi reciamat clin Turno-Magurele,
chiar in ziva alegerel,
când am primlt batalle, dar ne a
fost teama de tuabarea bandelor
ce se tineau droae din T. 111agurele
pèna in Alexandria.
Daca Must fel de conditialni este
cetatzeanul chemat a'si esprima
vointa sa in ravin urne', acest altar
5fìanl al libertatilor cetatenesti,
mai bine ar fi, tiire,ca guvernul
Majestalel Voastre se desemneze
singur pe deputati fara a
ne mai espuno pe noi la asemenea
suferintze.
In halul in care ne gasim
Sire, nu mai cunoastem România
de odinioara.
George Teodorescu, Sp. Teodorescu,
Anastase Sintionescu, Paraskiv Teodorescu.
SIT UATIA REGELUI
Se zice ca resultatele alegerilor
ali produs o adevératá consternatie
la Palet.
Aceasta ne dovedeste inca ()data
cât de gresite si neehibzuite ali ajuns
vederile politice ale Regelui, in
mediul colectivist in care traeste.
In adevér,dacá privim cu nepártinire
resultatele alegerilor, din puntul
de vedere special al Regelui, siliti
suntem se constatám cá, dintr'un
punct de vedere situatia Regelui s'a
tmbunétátit foarte mult, far pe de
alta s'a agravat Intr'un mod foarte
simtitor.
Situatia Regelui s'a imbunátátit
In sensul atesta ca asta -zi tara a dovedit
plena la un oare -care punt putinta
d'a acepa de regimul actual
chiar prin calle legale, si partisanii
unei politice violente si revolucionare
vor avea de Invins multe greutáti
ca sé impue asta -zi Inca punctul
lor de vedere.
Recunoscênd aceasta, trebue sé
constatara Inca. o -data ca. Regele
foarte putin a fácut pentru a dobândi
acest resultat.
Tara singurà, corpul electoral numai,
a sévêrsit aetul de virilitate si
de moderatiune de la 23 lanuarie,
facênd niste alegeri care vor rémâne
unul din evenimentele istorice cele
mai insemnate din acesti din urina
20 de ani, un act care a arétat virilitatea
poporului român si care a
facut mai muli de cât or ce pentru
tntemeierea regimului constitutional
In România.
lar Regele, orbit si réü sfatuit de
consilieri. séi, Regele cel ma' intereset
ca luptele politice sé se men -
tie tn marginele legalitátii, a facut
tot ce 'i era prin putintá ça sé Impingï;
tara desniidi jduitâ :3i exasperatà
pe niste cal periculoase si revol
utionare.
Or -care ar fì insu greselile Regelui,
situatia sa a aj'tns, fera voie
lui, muli mai buns, mai sigurA.
Dintr'un alt punct de vedere lavé,
Regele se afli Intr'o situatiti incomparabil
mai periculoasá dacá este
adevêrat, ceea ce se zite, cil entre M.
S. si d. Bratianu exista niste legitturi
pe care Regele, nid tntr'un
chip, nu le ponte rupe.
Daca aceasta este adevêrat, daca
Regele e hota rit se stáruiascá in
tncápätânarea sa d'a acoperi eu per -
soana sa niste ministri pungaai si
escroc, niste ministri falsifioetori
ai vointe! nationale si trádatori, atunci
negresit situatia Regelui devine
gravé de tot si el nu se va putea
plânge cil tara si opositia nu 'i
vor fi dat prealabil toate sfaturile
ce i se puteali da.
In alegerile de la 23 lanuarie eu
toate presiunile, eu toate violentele
si infamiele unei administratiuni
a cárei tea mai frumoasá podoaba
vi cea m& tnaltá expresiutie este un
Radu Mihai, tara a exprimat vointa
ei ça se se efectueze o schimbare de
guvernáment.
Atâta a spus tara.
Ramâne acum sé se gäseascá forma
sub care se va sávêrsi aceastá
schimbare.
Autiste stil In mâinele Regelui.
Asta -zi d. Bratianu nu pote nid
se remâe, nici se pece fera ça Regele
sè 's: arate vointa si sé 'si exercice
prerogativele sale.
>ra care si -a facut datoria, asteapta
se vada pe ce cale are de gând
Regele se apuee.
TE LE GRAM E
AGENTIA HAVAS
Berlin, v Februarie.
Dificultatea de a respira d &venind din
ce in ce mal simtitoare la Printul imperial
doctoru Berymann a fest chiemat telegrafie,
acum 3 zile, la San - Reino.
San -Nemo, 9 Februarie.
Astâ- sear&, la 5 ore, do, :torul Berymann
a pra'ticat operaria traheotomiel. Operatia
a isbutit pe deplin. Starea Printulul e
sat isfacaloare.
Londra, 9 Februarie.
(Parlament) Discursul Reginel zice c &guvernul
continua a primi de la toate puterile,
asigur&rl cordiale a simrimintelorlor
amicalesi a sincere! dorinte de a mentine
pacea universala.
Guvernul regret& neisbânda misiunel
engleze trimisa In Abisinia.
Discursul mentioneaza ara,jamentele
incheiate Cu Franta In privintacanalulut de
star. I 1 : I:: I+i'11 -I1'; dl .t tinti&
cereri de credite pentru tmbunatetirea si
apararea porturilor si a depositelor de
c&rb
Viena, 9 Februarie.
Camera a tnceput discuyiunea proiectului
privitor la prelungirea tratatului de
comery cu Germania. Mal multi oratori ai
fractiune,or germane exprima satisfactiunea
for in priviuta tratatuluide aliant&
eu Germania.
Comitele Taafe, respunzénd unul orator
care spusese ca politica eabiuetuiui actual
constitue pieuici acestel aliante, deelara
ca, and s'a tucheiat alianta, mtuisterul Brea
de doué lune la putere; el nu pulea
decl se puna piedici nasteret couveuyiuuil.
M>uistrul adaoga ca, pe timpul acestor 9
atti dia uru,e, guvernul a cultivat si desvo,tat
buuiie sale relatiuni cu mat ele imperiü
vecin.
Berlin, 9 Februarie.
Comisiunea Insarci.,ata sa exdmiueze
proirctul de lege asupra socialituor a
respiras modilicarea avèud de stop sa agraveze
pt.deapsa pentru cal- &torn ace3tei
legs dupa cum a propus'o articolul 22; ea
a mal respins stipulatiunta de expatriare
si a aduptit articolele respective dupe un
text conform legil actuale.
A DOUA EDITIUNE SAMBA.T.k, 30 IANUARIE (II FEBRL'ARIE iSSS
C
APARE IN i UA TE ZILELE DE LUCRU
Reichstagul a a
prumut care are u
citire, fera desbat
Numal eel trei dem
tat contra.
rlin, 9 Februarie.
at proiectul de tmcop
militar, tn a doa
si fAra mo,lific&ri.
arl socislistl ad vo.
RI;TR 1GERE% Lt 1 R 1i'81I
D. Radu Mihai ministru de
interne si-a dat demisia.
Aceasta a declarat'o însusi escrocul
de la interne eri seara unei
persoane care ne-a repet+t'o.
Ministrul cire a guvernat ca un
escro ', s'a retras de la putere ca
un misel.
Pecetluit de alegatori, si in momentul
And era se fie tras la res
pundere de Camera pentru
liile sale, pentru furtisagurile de
ceasornice si hotiile sale, Radu
Mihai se retrage marturisind chiar
prin faptul retragerii sale. ca toate
aceste acuzatiuni sunt intemeiate.
Crede insa guvernul ca prin aceasta
va scapa de resieai.dere ?
Se inseala.
D. Bratianu interpelat inca de
la deschiderea Camard asupra ultimei
primeneli mi.tisteriale. va fi
facut singur respunzator de actele
ministrului seu da interne cu care
e solidar.
B1NDÀ LU R11t 1iiI11I
Privitor la alesul lui Radu Mihai
de la Rimniaul Vèlcea, prirnim de la
un amie al nostru din Vêlcea urmátoarea
scrisoare :
Ve rng publicati la informatiuni
ca alesui Simulescul ui la col.
al 111-lea de Vèlcea, Lazar Comanescu,
a fost in puscarie pentru
ca la jefuil diligenta Stalului
ItìmnicItìul Vadului.
Actele vi le voi trinlite cat se
poule de neìnlùrziat.
SCANDALUL
i)E LA
MINISTERUL DE RESBEL
A /acerca descoperirei unei nout hola
ministerul de resbel, in care
este implicai colonelul Maican Dumitrescu
si despre care am vorbit eri,
promilend a da amënunte azi, la pro
porfiuni din ce in ce mai mari.
Efervescenta creste printre o/iferi,
care nu vor cu nid un pref sé lase ca
a /acerca se se cocoloseascä cum s'ad
cocolosil si cele l'alte.
Noroc cd in aceaslä a /acere, sunt
probe scrise, emandnd de la însust
colonelul Maican. Acestea sunt niste
scrisori, date cäpllanului D.... de un
ocre -care doma american B... cal e se
a /la in relalzune ca ora de a/acert, si
ca representant al caselor streine, cu
colonelul, atunci sef de serviciu la
ministerul de resbel.
Pe vremea acea d. General Manu
era inspector general al artileriet, si
putero afirma cd dici o comanda de
material de rësboi, nu s'a facut cu avisul
sed. S'a vindut chiar material
declarat a /ura din serviciu, traténdu-se
direct cu Viena, /äiä ca znsr,ecturul
general al art:lerii, d. General
Manu, sè stie nici mäcur un cuvint
despre actasla.
D. I. C. Bratianu era atunci ministru
de resbel. De acea iracearcä azi se
acopere scandalul, finad el ïnsust moralmente
comprornls. Numai /oriat
fiend, puindu -i -se probele in mana,
Iincearcä së faca o palinodie de ancheta.
Ofiferiï sunt indignati de cele ce
se petrec. Er'eù tras mat multe copii
dupe acele scrisort. ast /el ca ele se
nu se poma pierde sait sustrage, si de
asta data lucrul nu se va putea cu
niel un pref opri aci.
. tim cd d. Bralianu vrea cu ori ce
pref sa cocoloseascri lucrul si ca el a
spus o /i(erilor care cereali sa .ce jaca
lruninä «ca nu vre t sa se faca pro -
nunciamenturi in armata.»
Cu Mate acestea ofiferit soni holàrift
sa nu cedete ci ad silit pe ministrrcl
de resbel sa numeascä o comisiune
de ancheta.
Nu vrem sa dam alte amänunte
peina ce nu vom avea date precise.
Tot ce puteen zice de o cam data e
cä furtisagurile sil inceput inca de
la 1877; cä colonelul Maican, care
nid nu a tua! parte la acfiunea de la
Plevna, dar care rëmäsese in Bucurest1
insärcinat fiind ces cumpararea
obusurilor, a cerut caselor din
strëinätale care furnisaü obusurile ca
se' majoreze preful obusurilor eu sume
insemnare. In acelast timp obusurile
care s'ad predai si care s'ad dal trupelor
in timpul resbelulul eraü de
cea mai proasta calilale si r'e/uzate in
alle fërt, art- [el in cdt ele isbucneaü
(eclataû) chiar la gura tunulul or
cdnd se incärcad tunurile, in cdt pricinuiaü
moarte ale ora.
Constatdndu se ateste acuzatiuni,
ele ar constituz caracterele erronei de
inallä tràdare, care sunt pedepsite cu
pedeapsa cu moarte.
Se zice cd sumele cdstiga'e in modul
atesta de colonelul Maican, s'ar
urca la PESTE DOUE MILIOANE.
Vom reveni.
PRIGOIiRE.1 DINASTICILOR
Cum s'aü facut alegeriie generale,
toata lumea o stieasta -zi dostul de bine
pentru ca se nu mal fie nevoe se lnsiram
aie' toate brutalitatile, toate ingerintele,
toste sëlbaticiile administ ratiei.
A remas Inse cam la Intuneric un
singur lucru : prigonirea dinasticilor
de catre guvernul actual. Daca prigonirea
s'a facut cu sad fares ajutorul
Majestatei Sale,aceastaealta chestiune;
dar un lucru ráese In mod evident : or
ce ora politic care s'a pus In evidenta
prin sentimentele sale de dinasticism,
a :ost combatut In chipul cel mai violent
la alegerile generale.
Câte -va exemple vor ti de ajuns spre
a demonstra cat de temeinica este aprecierea
noastre.
La last guvernul a propus amicilor
domnulul Panu Inca doue locuri In
pariameut cu condiliunea expresa ca
d. Pana se se desparta de opositiunea
conservatoare , de opositiunee acea
care sustine principal monarhic.
Nu este nevoe se mai adaogam ca aceasta
propunere a tost respinsa cu ind>gnatiune
de amicii alesulur Iavulut,
tutuvt Irise propunerea a Post facuta.
La Teleorman toata furia administratiei
se Intoarce contra generalului
Manu si contra d -lut Gr. Peucescu.
Cete de batauvt se Insira de la Alecsandria
pana la Turno spre a Impiedica venirea
la \ot a alegatorilor oposanti.
Când este vorba de generalul Manu,
care s'a tinut In laturi de or -ce atac dirijet
contra patatului, de or -ce chemare
la respuuderd a Suveranulul, ingerintele
adininisi.ratiei nu mar an margini.
Asemenea pentru lid. Péucesca si Al.
Lahovar y.
les stirait,d. Maiorescu,considerat de
toata lumea ca eel mat aprig aperator
al trunutui, se siente atât de slab fatà
cu puterile desfasurate de guvern spre
a departa pe divasticii din Camera, In
Lat nu gaseste judet uude se'si poata
pone candidatura vi remase simplu
spectator al luptelor politice.
Dupe cele ce preced suntem in drept
se zicem ;
15 RANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA 6E PRMEsC DIRECT LA ADMIN11
TRATTA ZIARULUI
La Parla: la Agence Havas, plate de le
bourse, 8.
Agence Libre, rue .Votre Dame des Victoires
i0, ¡Place de la Th urs, pentru Farts, Franela,
Germania, Anstru- l'ogaria, halls Si Rares
Britanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia SC Bani, anunciar
ei reclame pe pagina treia 2 lei linfa
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRATIA
No. 3. Plata Episcopiei. No. 8.
aFiti devotati Regelui, atrageti asupra
voastra toata impopularitatea ce-o
revarsa asupra tronulut niste ministri
escroci, si pe lenge toate aceste neajunsuri
ve veti mat dobendi si toata ura,
exasperarea agentilor M. Sale cu porunca
or eu toleranta Regelui chier».
Aceasta se fie un invetament.
CORESPONDEM DiN BOTOSANI
,-- ,
Alegerile trecnte. Balotagiul
de la 30. Succesul
sigur al opozitii.
Pe când aproape toate judetele din
România aü manifestat, eu ocazia alegerilor,
s: cu toata presiunea administrative,
repulsiunea ce inspire regimul
colectivist si necesitatea patriotica de
al curma o data zilele, alegând deputati
din slnul opozitiunei, numat Botosanii,
odinipara ante garda a opozitiunei,
n'a izbutit in zilele de 23, 24, 25,
atri mite In Camera un singur representant
a ideilor de scapare si de emancipare.
Cu toate acestea, asta-zi ca si eri
situatiunea In Botosani apartine netndoios
opozitiunei. ,,Si nu vorbesc numal
din punctul de vedere at meritului,
a capacitatei, a cunostintelor,a talentului,
a onestitatet care sunt din partea
oposantilor, pe când dincolo nu vez!, afara
de preaputineesceptiunt, decâtsaü
prostie sad hotie ; vorbesc din punctul
de vedere al numerulul. Numerul,
majoritatea, este al opozitiunel. In cât
e Cu neputintaregimulutactual s'o duca
In Botosani. Conditiut,ile esentiale ale
vietei It lipsesc. Nu traieste dec&tdeazl
pe marne, si numat pria espediente, siluind
sad cumparând. In fie-care zi, In
fie-care noapte se poate s'Ami o furtun&
ca cea de la 2 Noembrie 1886 care se
rezbune pe asupritt contra apesatori -
lor, si se restoarne o stare de lucruri
anormale si nesuferita.
Alegerile de la Botosanl, devi nenorocite
ca resultat, caci s'ad ales oamenl
ca Sava vi Savinescu, In toc de un Chilei
sad un Euacovici nu contrazic situatiunea
ce v'amldescris. Pentru orne aurmarit
modul cum s'aü facut, pentru cine
a studiat cestiunea si a vezut lucrurile
de aproape, ele sunt o cadere pentru
regim, un succes pentru opozitiune.
Me esptic.
La cotegiul I de deputati, un singur
cote.;tivist s'alege, d. G. Urzica, al d'alea
cu S voturi majoritate. Pria urmare,
primind chiar lucrurile asa cum se Intatosaza
si fare a cauta ce se petrece de
desubt, jumetate din colegid e opozant
pe fata. Dar presiunile! dar spaima bagata
In alegetori i Dar camera de control
unde li se dad buletinele colectiviste,
vi unde trebue s'aduca, sub pedeapsa
cetor mai aspre persecutiuni, acele
primite de la presedintele biuroului
pentru a fi coatrolati c'ad votat pentru
guvern I Dar voturite functionarilorl
Nu nuaiai at&t. Colectivitatea a beneficiat
de o nenorocita cearta ivita In
smut opozantilor, In urma caret certe
d. Nicu Boldur-Epureanu urmat de cati
va prieteni, a crezut de cuviinta se se
puna In rindurile dusmanitor sei de i2
ani dându-le voturile, vi slabind ast-fel
actiunea ceiora cu cari rém8nea cu inima,
si In contra carora pornia acum o
lupta fratricida. Cu toute acestea numal
3 voturi majoritate a putut capata colectivitatea,
vi numai In favoarea unui
singur candidat. Infrangerea celor l'alti
dm pe Sambeta vitoare, In urma balotagiului,
e lucru pentru noi, sigur. Enacovici
e sigur de a fi deputatSambata
viitoare ca vt caud ar fi fost proclamat
Sàa:bata trecuta.
La culegul al 2-a, neizbanda aparente
aia ajunaavut un efeetzdrobitor;
cu todte acestea,se se vada tifreie : majoritatea
absuluta Iliad de 181 voturt,
cu iti(iiunctrouari ce are admiuistrattunea
In colegid, n'a putut avea candidatul
et Leuuescu de cat 4 voturi peste
numerul neuparat, tar Murai Ciulel,
candidatul opozi4lunei a avut i68 I
Nu vorbesc de cotegiul al 3-lea.
Presiunele de la colegiul i si de la
colegiul at 2-a ad fost scandaloase.
PEntru acele de la colegiul al 3-lea ny

EPOCA -- 30 IANUARIE
mat gasesc epitete. Administratiunea
n'a mat avut niel o rusine. Duo& ce alesese
de''egatii el prin forte militienilor
si a sefllor de garnizona, aped pentru
delegatit benuit1 le -a luat certificatele
Indar &t,si'i a lipsitastfel de dreptul
de a vota.
Alegerea este protestat& si dace am
fi In timpi normal!, o camera cu respect
de sine ar anula-o fers doer si
poate.
Spiritele In Botosani sunt mal Inaltate
de cat on -tend.
Zilele de 23, 24, 25 nu ne -au ablaut:
ne -ail aratat din potrivá ta de lut aunt
picioarele colectivitate1 si ca aproape ii
e caderea. La balotagiul de SembetA
ne vom face datoria : putetl salute de
pe acum deputatil Hermeziu si Enacovici
1
DIN STREINATATE
lata aprecierile preset franceze asupra
libertatei alegerilor de la noi.
In momentul unde privirile Europei
Intregi observe punctele negre care se
merest pe marginele Vistulel si a le
Dunarei, atentiunea noastre trebue sec
se poarte apre Romania unde vedem ca
lupt& libertatea cu tiranie, adeverul cu
minciuna, dreptul cu puterea.
Victoria opositieI, smulgênd guvernul
de la Bucuresti unor complicitati date
pe fate, asigurênd acestel viteze teri
atitudinea care convine intereselor, onoarei
sale, ar contribui Cu putere a
garanta ordinea, pacea, In aceste regiuni
pe care influenta germane le ruineaza
asta zi si le va acoperi de singe
meine.
Dar cabinetul care 'et is lozinca la
Berlin e hotel/at a nu se da Inapol cu
nidi un pre( pentru a p &stra puterea de
care face instrumentul bunulul sad
plat. O scrisoare adresat4 de d. Nicolae
Kretulescu alegetorilor set din cole -
giul senatorial de la Muscel, arunc& o
trista zi asupra imoralitetel procedeurilor
de care guvernul se slujeete pentru
a 'sI perpetua funesta dominatiune.
D. Kretulescu serie:
«Sub- prefectil, primarit se dun, pe la locuintele
alegétorilor, le zie fare sflal& ca
cu parere de réü ab instructiuni se combat&
cu ori -ce chip candidatura mea,amenintênd
pe unit tn interesul tor, facand la
altil diferite promisiuni, si nu se tntorc la
posturile for de at dupe ce ail coadus pe
alegetori pane la usa biuroulul de votare,
nelas&ndu'i to tot intervalul to conctat cu
aiment.
«La Campu -Lung, unde me dusesem cu
vr'o tro ziletnaintea alegeril,se strecoarà
pe ascuns alegêtorit la mine zic&ndu'ml
cu lacrimile tu ochi ca nu pot de asta -data
a'mi da votul tor, pentru ca a doua zi s'ar
vedea ala de persecutatl to cat n'sr avea
In urma cu ce hréni copii tor.
«- Apot votul e secret ! le zic. - Dar ce
secret? 'mi respund, caci dupe votare, afar&
din sala alegeril estt obligat se artis
agentilor administratiei, buletinul candidatulut
combatut de guvern ».
«Controlul votulul de catre autoritate
si de cetre unit din fostit deputati legatori care, spre a fi tmpacati cu cugetul
lor, ali fost Filikt e'e1 procura chiar pe fulis
un buletin cu numele meo, a'l ascunde
tn cisme spre a putea arata la control pe
eel dat de biroc.»
Mai mult de cat orI cine d. Nicolae
Kretulescu avea calitate el autoritate
pentru a veeteji asemenea abuzuri.
l) plomat. el a adus tersi sale eminente
servicil; om de stat el s'a semnalat stimel,
recunostintei concetatenilor
liberali -
nalionali ai judetului,aajunspena a cauta
pe alegttori prin buzunare ca sé constate
ca sate conformat ordinelor ce li se daduse.
Este trist lucru a spune ca s'a vezut a-
sal,
prin intinderea cunostinte!or sale ,
prin sinceritatee patriotismului sea,
prin demnitatea viete! sale.
El judeca de sus aceste Injosirt. Cet
care treesc prin ele, prin ele vor muri.
Nu se cledeete cu noroi, suflete. Nu se
de unul regim, drept temelie, spiona -
giul si teroarea.
Apartine oamenilor ca d. N. Kretulescu,
care denunta cu elocinta réul
care roade tara lui, de a'l vindeca prin
tr'o Intoarcere energica la doctrinele
sanatease de tolerante si de dreptate.
Lucien %1111evoy e.
O LICHEA
Se tipareete tn Bucurestl, In limba franceza,
un ziar care s'a dat, si erede pro -
babil ca se poate da si asta -zi, drept organ
de opozitia.
Nu'l vom numi pentru a nu'l face o reclama
pe care, de alt- miatert, fare autori -
zatiunea niménul, a avut nerusinarea sé
'sl o faca prin chiar ziarele opozia,iet, punénd
pe vênzatori sé fatuiasca tn ele un
anunt al aparitiu .el sale.
Am zis chiar din acea zi ce se putea
prezice despre atitudinea unul ziar care se
anunta cu asemenea procedeuri. Lipsa de
un eolur.el comandant d brigadà Romania? *i d. Caradaa jefuit dupé
se compune din d-ni7 general': Cer- vre me o cu riolä a poste!, la statia
nat, Berendei si Budisteanu. Careinovul dupé drumul Pitestilor
-s-
ni se pare. E adevérat c>i d. Carada
Diferite nume aunt puse inainte n'a fost la puscàrie; dar d-sa a fugit
pentru inlocuirea tninistrilor cari la Paris de unde nu s'a Intors de cat
vor pàr;isi Cabinetul. Ast fel se vor- dupé ti Februarie,ca salvator si prin
beste de dd. general Lecca, Vizanti, urmare spálat de or ce pàcate, pe
Urechià, Orêscu, general Fálcoianu, and d. Comtnescu n'a avut acelasi
general Bcre.ndei si ch:ar de coconu noroc.
Michalski Kogálnaceanu. Nimic si- -
gur nu se stie tusi si nici eredem In sfirsit politaiul Varlam a cáruï
cà vr'o hotérire sé fi fost luatà. purtare infama a urnplut de scarbâ
--
chiar pe coleetivistii bráileni cei mai
Primim din Iasi urmatoarea telegrama : tnversunati eontraopozitiuneï, a
Comitetul opozijiunei a convocat
eri Joi pe alegëtori in salonul Traian.
Mal mull de una mie alegëlori ad
respuns la apelul comitetului.
A vorbit Emil Mavrocordat care a
mulfumit a.legëtorilor pentru votul din
23 lanuarie. D nu Molban, in numele
presedinlelui comiletuluï opozi jiunei,
Alecsandru Constantin Mavrocordat,
a mul jumil cetä jenilor pentru curagiul
civic mani festal in zilele de 23, si 24
lanuarie. Ail mai vorbit lancu Ghyca,
Petru Nijescu , Tzoni , Bals Alecsandru,
Nicu Asian, Mdrzescu.
Domnul Gheorghe Tocilescu, pro.
/esor la facilitate, a combätut candidaturele
oficiale ale profesorilor Dimilrescu
$iXenopolu, anainlind faplul
ameninjärei fäcutd de Dimitrescu consiliului
general al instrucjiunei publice.
In aplausele frenetice si simpatice
pentru opozi jie s'aü impräsliat aceasta
principii politice, lipsa de demnitate, lipsa imposanta iialrunire publicd.
de onestitate, tn toste acceptiunile acestor
SIN
cuvinte, lata tot ce era de asteptat din D. G. Mârzeseu, va sosi in Capi-
partea acelul ziar.
tala indatà dupé terminarea balo-
Inainte de alegerl, acel ziar a tntins
tagiu rilor.
mona politiel si cu o dibacia de care se
SEN
bucura toate lichelile a cautat sé arunce
vrajba tn rtndurile opoziliel. Nu a reusit D. on Câmpinearru a fost primit
pentru ca se ghicise ce poama era direc- eri de Regele.
torul acelul ziar. Mar mull Inca, opozitia Ni se asigurá eft In cursul audiPn-
era mandra ca nu tn rtndurile el se numéra primarul Cepitalei a csprimat
un om care tn fata tutulor proclamase
MajestFtei Stle dorinta d'a fr numit
santajul prin presa un principiu, omul
care servise pe unul dupe altul, ba chiar, ministru plenipotentiar la Roma, se-
tntr'o vreme, pe amandol de odata, par - derea in acest Liras fiindu'í recoman-
tidul liberal si conservator.
data ntru imbunàtatl!'ea sénéti,-te
Vézaad insé ca alegerile mergeaü alt -fel sae.
de cat cum nadljduia si ca guvernul era
pe brand ; vézénd asemenea c& politia Noi vedem in aceastä durinta a
chiar se credea prea curata pentru a se d-lui Campineà.'uu tncà o consecintia
mtnji prin contactul el, zisa lichea tncepe a alet;étorilor si ne asteptöm ca si
a'sl intoarce cojoeul si pune asta -zi sé se d'intre Miriistri sé se bolovìineascà
repele pretutind nt ca face opozitia craa- unii in curind si sé cearâ a merge
cena, c& este devotata adversarilor guver-
tri stréinétate.
nulul actual.
Se faca bine liclieaua, deja numita, sé E si greü pentru dìnsií se se pre-
nu ne creaz& niel mal prosit niel mal mur - zinte in aeeasté Camerai.
dart de cat politia. Ce aceasta a refuzat --
sé adune, nu noi vom primi In rtndurile Publicain in prima pagine o scri-
noastre.
soare din Rimnicul Vêlcea prin care
Asa dar, aiuraa sé 'si duca condeiul de
misel.
ni se da asigurarea cá alesul d-lui
Simulescu In colegial al dl-lea a fust
In pnscárie pentru eia a jefuit diligenta
Statului fiaeând serviciul tntre
INFORMATIUNI
Rimnic si Rtul-Vadului.
Aflam caà comisiunea insarcinatà Noi nu gHsim lucrul extraordinar.
a face ancheta preliminar* asuara De ce d. L. Coma3nescu sé nu fie de-
nouilor tieni descoperito In admiputat and Carada este, dupé d. Ion
ni?tretiunea resbelului si ai càrtri Brâtianu, poate chiar inaiutea aces-
autor; principali suet un general si tuia, eel mai mare personagiü din
fest
destituit in urma unui report aid -lui
procuror general Burada.
D. Varlam a si sosit in Capital& si
a fost primit do d. Radu Mittel la
dinsul acasä. E probabil cà i se va
da o altá slujba, poste In politia
Bueurestilor. De altmintrelea va fi
si drept, câei Var:am n'aputut lucra
fárà ordine superioare si D. Dimitrie Butculescu, prezidentul
soeietiitei Cooperatorilor romani,
a priimit in urma realegerei sale ca
deputat al colegiului al 3-lea de
Bnzéü numeroase màrturisiri de
siinpatie din diferite parti ale tare!.
Cooperatorii din principalele orase'i
aü trimis cele mai màgulitoare
plàteste
pentru cei-l'alo mal vinovati de cat
dtnsul. -
D. Luca Iortescu, prefectul j udetelui
Bràila, a sosit azi in Capitalfa.
N'am vrea sé fi fost te locul d-sale
and a dat ochi eu seful séü, faimosul
escroc de la interne.
--
D-nu general Lecca este astelitat
mâine de dimineatá In Capitalà. -
Mìaine de dimineatá Regele va inspecta
mai multe casürmi din Capitale.
st-
La institutul de Batteriologie s'ali
iuceput o serie de lucràri pentru
cultura virusulul rab:c.
Primul virus a fost lust de la
câiuele ce a muscat pe domnisoara
Alex. Sendrea si pe bona acestia.
Iuoculatiele s'aU iucepu tasupra unor
epuri de cask si câini. Daca luerárile
tutrepriese de savantul director al
institutelui vor reusi, cela ce vor fi
mussati de câini turbati nu vor mai
avea nevo' de a me=rge In viitor la
Institutul Pasteur si vor putea sé fie
eâutati in tara.
Ni se se spune cà Intre conditiuuile
ce d. B. kite de la Delea Vechià a
pus la intrarea sa In colectivitate
este si aceea ca Regele, and va ca-
Mori In viitor incognito in strainàtate,
sé nu mai is titlul si numele de
conte de Vrancea, noul redactor al
V. N. temându -se ea M. S. sé nu fie
luata. drept dênsul si sé nu primeasc&
onoruri destinate lui.
sE
S ante m rugati a preveni pe ono
rabilul public ca balul ce societatea
studentilor in medicina va da
In curând, n'are nimic de a face eu
balul ce o societate israelità cu firma
«Tinerimea medicaid din jard» dà zilele
acestea in sala Dacia.
telegrame
de felicitatiune si pe acolo
pe unde d sa a trecut in càlatoria sa
electoralá a fost priimit eu ovatiuni
prezentandu-i-se adrese si cununi de
fiori.
sl-
Aflám diutr'u sorgintá autorizatà
cà d nu Matheiu Gane a fost invitat
sé'sï dea demisiunea.
D as tnsé a refuzat de a defers la
aceasta invitatiune mainte de sfirsirea
alegerilor de balotagiu. -
Afl:am ca din cauza viscolulif de
pe cales feratá Lemberg-Cernovitz,
linia austriacà, debutul celebrei artiste
d-soara Betty Bauss va fi inti:rziat
din cauza nesosirei cailor.
DIN DISTRICTE
iASI
Rezisten(a ne aduce urmatoarea stire :
Muli cunoscutul fìlantrop d. Locotenent
Colonel Lange, a deruit elevelor scoalei
profesionale din leer, 60 coti panza
alba si 15 culi al paga.
Peutru care ministrul ti aduce ville
sale multumirl. Faptul vorbeste de la
sine si am dori sé se gaseasca multi imitatori
I
Se stie ça d. L -t. col. Lange este candidat
In balotagiu la coleg. II -a de Iaei.
Suntem Incredintati c& alegatoril vor
vota far& Indoialà pentru acest om de
bine.
FALCIU
D. Vasile Caligari alesul col. II de
Hurí, si vestital Nicolae Cisman alesul
colegiulut al 3- lea (pe a carora mana
ab Incaput nenorocitul nostru judet
Falciu), ail amagit pe vr'o cati -va Invêtetorr
seteetf de ad sub -scris o telegrama
catre Majestatea Sa Regele
multumindn'i ca alegerile ail fost libere
Ei bine, aceasta a Intrecut culmea nerueinaret,
aaci, daca de pe aicea nu vi '
sail scris nimic din cele petrecute cu
ocasia alegerilor, este ca pe toata ziva,
coloanele jurnalulut d -v. se vedead tic -
site de plingerl de prin toate unghiurile
terel, carora am vêzut ca nu li s'aü
dat clio o atentiune de cet Indrept. Cace
dace pltngeri din partea unora ca A.
Lahovari si altit nu ail Visit niel un
echo&, ce era de sparat de la plingerile
noastre ?
Nice nos Ins& n'am fost scutitt de ingerinte
; act primaril care ad fost b &nuiti
ca nu ail se alpaga delega!l potlogari
de at lui Cisman, ail fost de mal
nainte scosi din slujbe, precum iarasi
ail fost scosl din slujbe tote primarit
care n'aü reusit se aleage delegad aretati
de Cisman.
Cine tusa nu pricepe ca un Radu Mihaiü
ministru de interne nu s'ar fi pu-
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
H. WOOD
(21)
GASTECU TRAGIC
XII
Traiul la Castle-Marling
-- Nu putea sn fie alt -fel relui Carlyle;
ea trebue sea fat se nasce, Isabelo.
- 0 I zise tênera fate, o doresc din
toit& inin.a.
Carlyle se plea tweet spre acel dulce
obraz $i Indresni al sáruta, pentru primaoar
&.Isabella, nedomerite, nu seine
potrivi, cáci siwtea instiuctiv CS'i daduse
dreptul.
D. Carlyle statu pina a doua zi sears
la Castle - Marling, si Gand se &pártä,
toate Frail regulate pentru ca se face
cat mat curind casatoria.
Gand fu së piece el, Isabela avea lacram!
In ochi.
- As vrea se te iaü de Indata, scum -
pa mea, ti zise el.
- As vrea si lid, respunse ea, câCi
nu cunosti deckt partea cea buns a lue
lady Mont Severn.
Odata la Est - Lynne, Carlyle fu sil it
lié umb'.e Cu mare meeteeug ca se
scape de Intrebärile Barbarei, care nu
vedea In cal &toriele sale la Londra de
at pregetirile pentru o viitoare cesätonic
cu derisa si astepta mere& o mar -
turisire pe care el tot o emana.
Trebuia de asemenea se caute a Insela
pe miss Comely, care se mira pentru
ce de abia tutors stasa, plecase din nod
le Londra.
XIII
Emotiunile d -lui Dill
Tree zile dupe plecarea lui Carlyle, d.
Dill se Infatisa naintea mandrel Cornelia,
cu o scrisoare In mana.
- Eats o scrisoare pentru d-ta, domuisoar&
; factorul ne a dat'o din greseala.
E de la d. E:aric.
Ce poate, së'm: spue oare ? zise ea.
- N u stiü d-loara ; acea pe care am
p,-imit'o nu vorbeste de aceasta.
Ea deschise scrisoarea, o privi si
cazu pe un scaun.
Citi urmatoarele :
«Castle - Mariing, t Mai.
«Scumpa mea Cornelia,
«M'am Insurat azi dimineatá cu lady
Isabela Vane ; me grabesc a te vesti.
'Ti voi strie mai mull meine sad poimein?,
si 'ti voi explica ce s'a petrecut.
«Fratele d tale tot d'auna iubit
E \RIG CARLYLE
- E o gluma, zise In sfirsit miss
Corny, Gand putu se vorbeascä.
D. Dill nu respunse nimic.
- Iii spun ca e o g Lima ! striga ea.
D.: ce staff ava, nemiscat ca un co-
;
costtrc ?
-Nu, miss Cornelia, am primit si eü
o scrisoare.
- Nu'i adevérat, rau se poate I Acum
tree: zile chier nu se gandea la Insurat
cum nu me gândeam ed.
- Ba cred ca da, d- eoarä.
stia c& o se se Insoare eu acea
lady ? Aida de, nu se poate, nu'i asa de
prost l
- Cu toate aceste a trimis aceasta
instiintare la jurnale, zise d. Dill are
tandu -i o h&rtie. Mis Carlyle o lu& si
citi :
«lnsurat la i Mai, la Castle - Marling,
prin preotul contelui de Mont- Severn,
Enric Carlyle, de la Est- Lynne, cu lady
Isabela Vane, flic& a reposatuluí William,
conte de Mont Severn ».
Corny rupse hartia furioasä.
Nu'l voi erta nice odata ! striga ea.
Cat despre dense, o voi urI tot d'a -und.
Prostul ! se is o fata atét de nemintoase
!
D. Enric nu't un prost, respunse
Impiegatul.
- Mae réd,eun nebun 1 striga Corny,
care plângea de furie. Trebue sa fie
ast -fel c& se face. asemenea lucru. A I
daca as fi stiut'o, l'as fi interzis. Et, si
unde ad se stea ?
- Cred ca3. se vor duce la Est - Lynne.
- La Est Lyane ? Ei, dar familia
Carew ? Mi se pare c& Inebuneeti la
randui d -tale.
Afacerea cu dense s'a lâsat de o
parte, miss Corny. Am vêzut'o dupe
copier. Lucrul s'a facut inainte de pie-
carea sa.
Mania lui Miss Corny ajunsese la
culme. Ea se soul& In picioare at era de
nafta si repezindu -se la betranul impiegat,
I1 apuca de guler ài 'I scutur&
ca pe un par.
Apoi ti d &du drumul.
D soars zise d. Dill, dlndu -se Ina
poi, trebue se me intone la lucrul mad,
dar 1(.1 spun ca al f &cut red se te porti
ala cu mine.
- Asa voli mai face de te voi mai gasi
in drumul met, respunse ea furioas &.
Cand sêvêzu singur &, b &trina fat& se
aceza pe ua scaun si lase pe covor seri -
soarea fratelui sea. Incetul Cu Incetul,
tresurile ei se destinaer& ; ea scutur&
din cap, spot se scul &, Ill puse salul si
paleria, si se Indrepta apre locuinta
d-nei Hare.
Barbara era la fereastra. Un zimbet
sarcastic aparu pe buzele batrinet domnisoare.
Uite de o cam data jignirra
ce'l se adusese, spre a gândi la lovitura
ce era se dea. Gaicise fáre. greutate,
secretul verisoarel sale.
- Ce poate se voiaseá Cornelia ?
gandi Barbara. Cum te alli ? Ii striga
ea plecandu -se. Vremea asta frumoase
a f &cut pe mama sé lase la plimbare cu
tat& -met. Intria me rog, usa vestibululul
e deschisá.
Miss Cornelia inlet fari a respunde,
Cu pas maaret, si se lase pe unscaun.
Apoi drept inceput de convorbire, mormai
ca un ars.
Barbara se duse recede la dtnsa.
- Esti bolnav& ? ce at ?
- Ce am ? zise betrana fata; ce am ?
Mi -e red la irrime, 'mi svIcneete capul.
Uite, dami un pahar de ape.... Putin
Porto... Nu, nu'mi da, se n'aud de vin.
0 mare nenorocire, Barbara, ni s'a Intâmplat
o inane nenorocire 1 Enric....
- Enric l strige Barbara. Ce este ? a
petit cova... e rani! ?
A l mi -ar fi placut mat bine se'si
fi rupt picioarele.
A munii 1 zise Barbara Ingalbenindu-se,
Nu, e sänatos; dar e mal red de
de cat alata.
Barbara gandia la toate nenorocirile
ce se puteali Intâmpla lui Carlyle. 'í
aminti sgtrcenia Corneliei, si indat& n
veni In gaud cä perduse multi ban!.
- Poate e vorha de Est -Lynne ? Intrebà
ea : Carew!' nu vin ?
Nu, nu vin, respunse Corny poso -
morita: dar cioeva 'I va Inlocui. Bar -
bara frate -meli e smintit sad idiot : el
va locui la Est Lynne.
De si vestea aceasta era nedeslusite,
tenera fate. se rosi de plâcere.
A I mai asteapte, dragata, gândi
isteata Cornelia; am se fac ed seti treaca
buceria I
Apot adause eu glas tare ;
Am primit azi dimineat& vestes ca
o loviturâ de tresnet. Betrinul Dill mi -a
adus'o. De acea si eli l'am scuturat,
n'at grija.
- At scuturat pe bëtrânul Dill ?
- L'am scuturat pane ce m'a durut
bratele. A ! nu va uita multa vreme I
A fost pärtasul lui Enric, ascunzandu'ml
niete lucruri pe care trebuia se mi le
spue din prima zi.
(Va urma)

tut alt ge In Huai fára amestecul administratiel,
si V. Caligari tot In acel colegir
far& airea si cu sustinerea numat
a Politier ?
Tot ast -fel cum s'ar putea sustinca
ca un om ca Cisman se fe ales to col.
al 3 lea tara sé se fl esercitat presiune
asupra delegatilor, un om b caro! re- ,
putatiune compromise este cunoscuta
In toata tara pentru delIctele ordinare
ce a comis, $i pentru cara a fost Inchis
mat mutt timp tn preventie, InflerAndul.
Justitia prin hotsrârile pronunciate
contra lilt ? Dar eine oare cu ocazia ale
gerei n'aü vézut pe primar% si sub pre -
f..:ct! cum aduceaü pe nenorocitii delegad
la vot, si modul cum It controlad
spre a se Incredinta pentru cine ad
votat.
Un biet locuitor din comuna Mosna,
numit Dimitrie Popa a tudrasnit si el
sé'sa pun& candidatura al&turea Cu
Cisman In col. al 3 -lea unde era al delegat;
ve puteti Inchipui ce a p &t,it acest
nenorocit. Politia l'a urmarit noaptea
in spre ziva alegerei, l'aü maltratat arestandu'l
si la Politic; ducAndu -se In
urma sé se planga Prefectulul, acesti
l'a dat afar%. in cat omul de groaz& tai
a retras buletinile de la biurod si a
fugit ; atesta este fapt autentic. Pe aiurea
am auzit plângeri c& s'aü arestat
delegatil, la not Insâ spre mal mare
batjocur& a libertatel alegerilor, s'a
arestat lnsusI candidatul de deputat I
Cisman prin diferite manopere, reu-
Sise In legislatura trecut& a se alege
senator, dar Maturul Corp gelos de
demnitatea sa, l'a dat afar% din Senat,
refuzAndu'I chiar dimisia, find Incredintat
din dosarele justiciel cum ca a
fost detinut mat mult timp de catre judele
instructor al trib. Iaal pentru fur -
turL, t &inuire de lucrurl furate oplosire
de hott, dupe care trib. de Iast prin
sentinta No. 537, In sedinta de la 9 Decembre
1885, l'a condamnat la doue
Lunt de Inchisoare. Remane sé vedem
daca Camera geloasä de votul Senatulut
va voi se primeascá In stnul eI pe
un ast -fel de om, când un representant
al térel nu trebue se fe niel m &car
bAnuit.
d 2° EDITIUNE
a.al..11g
OLTIMH, INFORMITILNI
D. P. Grádisteanu a pleeat azi la
Severin.
D -nu N.
Braila.
Fleva pleact diseará la
In consiliul de ministri care s'a
tinut azi sub presedinta d -lui I. C.
Bratianu obiectul principal al deli -
beratiunilor a fost soul scandal din
administratiunea resbelului.
Tori funetionarii publici din Bucuresti,
cari aunt alegétori !n districtele
unde ai a se face balotagiuri,
aü primit ordine exprese ca sè mear
gá negresit se voteze.
La toti li s'aü dat bilete de ctlttorie
gratuite de la prefectura politiei
Capitale'.
X
Azi d. general Fálcoianu seful marelui
stat major a fost chemat la palat
unde a avut o lung& Yntrevedere
eu M. S. Regele.
i
D. lt.-colonel Vartiadi a fost in
sárcinat cu comanda provizoria bri
gadei I a de artilerie, pênêceannheta
ordonatt contra colonelului Maican
va f! terminatá.
Primaria capitalei a luat mésuri
ca un credit suplimentar se fie votat
de consiliul comunal pentru organizarea
unui serviciü extraordinar instrcinat
eu cur&tirea stradelor de
z&padá.
Noi stim cá in bugetul expirat s'a
prevézut o suma destul de bunicit;à
pentru acest seop.
Ce s'a fácut cu acesti baril de oare
ce acum este 1-a datti and se curát&
stradele de ztpadà?
Stirale ce ne sosesc de la Teleorman
ne semnaleaza niste presiuni
si ingerinte ne niai pomenite.
Pe lànga aceste stiri, pe lànga
depesa pe care o publtcam in capul
ziarului, niai reproducem si
urmatoarele depesi trimise ziarului
Romania :
Iati copia telegramei adresat& Majestátei
Sale Regelui :
Rosiori de Vede.
Sire,
Pre/ectul judeFZu/uï a venit si eri si
asta-zi, intradins in oras ; a chenzat
pe alegétoriï colegiuluil le a inzt.us
se volexe pentru candidaliï gut,+ernulu i
ja balotagiul de Sdmbata, iar ctílo2'
belnuili de independenfI le a cerut
se nu maï meargà la vol. Proba orasul
irzrreg. latä, sire, cum se respecta
de catre administraliunea locala si
darinla Maje ;teller Voastre de a se lasa
libere alegerile. M. C. Manciulescu.
Primim din Alexandria urmàtoarea
telegrama :
In rederea balotagiuluì de Sämbelta
a colegiuluï I, pre/ectul Kiritescu sosind
a seara aid si chemdnd pe totì'
alegétoril;, unora le a impus se nu
mearga la vol, intiazidändu't ca nu
se vor mai intoarce la casele tor. Cinci
ore a culreerat orasul din alegétor in
alegétor, apoï a primit spre Rosiorii
de Fede. Se alle Majestatea Sa Regele
cat este respectat cuventul ce fi l'a dat
falà cu lara ca alegerile vor /i libere.
I. Sândulescu-Nanoveanu, Tache Grigorescu,
Paraschivescu, I. N. Baron, BAdulescu-Rosior,
Stan St. Popescu, S. P. reorescu,
G. Teodorescu.
Á
Citi m to Pall Mall Gazette din 6 Februarie.
Micul regat al României e in momentul
atesta lutr'o atare foarle turburatit.
Alegerile generale vor avea
lot si conflictul intre administratie
si alegétorii In multe casuri is fata
until resbel civil; de si naturalmilite
nisi o telegram& relativa la aceasta
nu poate esi din tart. Guvernul actual
eu d. I. C. Bratianu ca prim -mi
nistru, devine dirt zi in zi mat impopular,
dar hot &râti cum sunt a rémârle
laputere, sé servesc far& scrupul
de diferitele arme care le all la
dispozitiunea tor. Tot hind in mana
Statului, toate felurile de presiuni
pot fiexercitate, siacolo unde corn ptia
nu poate face nimio, sè recurge
la forra. Alegétorii independenti sunt
amenintatí si maltratati. In toata tara
s'a facut apel catre Rege prin dele -
gati din diferitele comitete ale Opo
zitiunei, si care l'aü regat cu mare
insistent& sé formeze un cabinet
neutru pentru a conduce alegerile.
M. S. Regele a garantat personal ca
guvernul se va abtine dea interveni
in alegeri; dar pänê una alta M. S.
este coplesit de depesi, atrágâud atentiunaa
Sa asupra actiunei agentilor
ministrilor sin in toste colturile
tereT. La o recent& Yntrunire a opozitiunii,
s'a vézut un prefect de politie
Impingând crepturile sale platite
pentru a provoca desordine si a
maltrata pe orator', (depetatii din
fusta Camera), la esirca sur din salé.
X
U usoara Ymbunatatire se mani -
festase azi dirnineatá Yn starea d -lui
de Wlllamow pe care medici', chiemati
in consultatiuse eri cátre sear &,
Y1 declaraserá eu desévirsire pierdut.
Din nenorocire tmbuná.ti,tirea nu
pare a voi sé se mentina si temerea
de un sfirsit fatal s'a ivit din nor.
Consiliul c.maunal al Capitalei nu
s'a putut Intruni aseará numérul
membrilor care réspunseserà la convocati
une ne atingand minimum legal.
Se vede ch d-nií consilieri comunali
nu s'a odihnit incá de ostenelile
ce 'si aü dat cu facerea alegerilor.
0 noué convocare a fost adresata
pentru Luni.
Il,Yipunzând until amic al nostru
care 'i zicea eh, in urina celor petrecute
la Vêlcea Cu ocaziunea alegerilor,
Regeln, nu poate sé nu ordoane
d-pàrtarea prefectului Simulescu,
d. 0 .eines Vilagroa a oferit sé
parieze a M. S., or câta insistent&
ar pune, nu va rifusi sé dobândease&
de la d. Ion Bratianu acea departare
si va trebui sé renunte la dY.nsa.
«Nu va sacriftea d. Bri'itianu pe tel
mai bun si mai dpvotat prefect al
ski unui caprieiü al Regelui.» a adáogat
ca conclusione simpaticul
armean «si vrênd ne vrênd o sé trebuiascá
Regele sé se supurtá.»
Bille ca n'a adtogat «caci altmintrelea
11 rápunem I»
D. llisescu saü Hagi Limbric cum
ü zic Válenii era fata la aceasta conversatiune
dar mai sirrt s'a abti n 1 t
de a se pronunta de si a fost Yntrebat
dac& Ympàrt&seste párerea colegului
sèü.
Balul functionxlor publici a ajuns
o adevér:ttk calamitate pentru
ace! care ali treburi prin biuriurile
diferitelor administration.. Niel o
petitiune nu este primita, usci o ordonant&
de plat& nu este liberata
sad achitatit, nici o informatiune n'r
se dà pin& cAnd ace! care se presint&
nu ia unul, doué sali mai multe
bilete de intrare la acel bal, dupé
importanta afacereï sale , fie -care
biset costând cinti franci. La directiunea
general& a monopolurilor statului
mai ales esploatatiunea Ympricinatului
se face cu o deosebitá rapacitate.
Ast -fel un biet tutungiü din atei
care abia câstigà eu ce sé tràiasca
de azi pan& maine ne spune ça ducèndu-se
la Regie sé 'si reinoiaseà
mica provisiune de tutun, s'a pomenit
cà i se d& mari& pentru cinci
EPOCA 30 IANUARiE
1 i cu pu.i.. d.. it'. s unit re d,,pu -
sese si dr -pt ae -at cinc: le un biset
de intrare la bah! funetionarilor.
De geaba nenoroeitul do negus
tores a apes ch el n'are hit de mers
la petreier:, eft cinc' franci pentru
dânsul represinta hr:.nq lni si a familiei
sale pe doué zile si multe altele
: funetionarol a declarat ca or
is biletul or nil'' dá tutun si'i retrage
ehi.-:r brevetul de debitant. A
trebuit dar omtul sé se supue.
Aeeasta pentru ce. beizadea MiticA
este prezident si a tot puternicul
Tac-h- Pr,.topopescu vice- prezident
al so.tirtatee
tit cite alte biruri de asemenea
fel nu suit siliti sè plateases oameni!
care, pentru nenororirea tor,
suet si!iti aê aube a face eu osmenii
stA1i s.
.
O INTÈMPINARE
D. Teodor VacArescu ne trimete urmtitoarea
rectificare la o informatiune
publicata de not privitor la d -sa.
lmpartialit>itea noastrâ ne obliga a
publica aces scrisoare. Vom observa
numal ca In sânul opositiunil -unite nu
se ata niel un radical, nisi un socialist
si ca d'alminterl opositiunea sub
forma el de azi e numal o coalitiune
vremelnica.
Vom mal adáoga c& daca d. VAcArescu
s'a despartit la un moment dat de
guvernul conservator aceasta n'a facut'o
de ctt cu mutt cite va luna tnainte de c &dere
$i aceasta fare a trece In tabara
opus.
De altminterI persoanele de care vorbeste
d. Vacarescu s'aüapropiat azi din
nod de conservator! si toate combat guvernul
actual. D. Maiorescu a scris ca
distança Intre d sa al d. Lahovari e
foarle mica; acelasí lucru l'ar spune, o
putem afirma al d. G. Cantacuzino, $i
nice d. Maiorescu nict d. George Ganta -
cucino, daca ar ti lost la Ploesti, n'ar fi
votat pentru guvern.
Bucuresti, 27 lanuarie 1888.
Domnule Director,
Retra.s de mal multa vreme din politica
militante, si tndeletnicindu -mé cu studiul
si cu tihnitele IucrArl ale condeiulut, nu
stmt niel dorinta, nisi nevoia de a intra to
vthtejul luptelor de partido si de a ridica
pulberea arenet din care se tntrec asta -zi
luptatorl mal agert si mai sprintent de at
mine.
Nast f venit, deci, a va ocupa pe dvoastr&
si pe public cu netnsemnata mea
persoane, dac& nu citeam In Epoca de eri,
26 cor. o notita care rara- nesam, cum se
zice familiar, se act& de mine si de pare -
rile mele de eri, de ass & -zi, La si de zecimi
de ant. M&car at de putin interes aü, in
mante desbaterl ale orsi presente, asemenea
cestiuni personale, suet silit sé
réspund, si astept de la dreptatea, d -str&
c& veti bine voi a publica aceste rândurl.
Autorul pomenitel notice se arai& nemultumit
de chipul In care 'ml am exercital
drepLul men de vot in ultimele ale -
gent. Dar tie -care este liber pe arbitruli
seü, si nimenl nu poate impune si situ
opiniunea altuia. De 23 de ani de and fac
politic&, u'am avut obiceiul a'mi ascunde
cocarda, si ca soldatul la lupt &, am mers
cu steagul men desf&surat spunénd In tot
d'auna ce eugel, si lasánd pe fie -care sé
fac& apot ce va voi.
Nu mé mir ca autorul notitel din ziarul
d- voastra manifest& putin& tncredere to
statornicia parerilor mele politice, tact,
tntrucâtuatpriveste, intrat In viata public&
la 1865, In urma loviret de Stat, si a demisiunei
mele din armata, multi din talentosil
actual1 scriitorl al Epocei eran pe atunci
prea tiueri spre a cunoste prin sine
tnsit activitatea si st &( uinta fie -carut la
munca din trecut. Dar and cine -va vrea
sé trag& In cumpéna $i sé judece pe fie -
cine, nu face ree a cerceta si pe altil mal
bètrâni, si prin urmare mal experimentatl
si mal mintos1, si, Epoca are tu jurul
set) amici cari 'I ar putea spune, si tate
Ceva despre umila si modesta mea activitate
de la 1885 si de la luptele to contra
regimulul de la 2 Mai, si pan& la 1876, cat
am luat parte la at'acerile tare[ ca deputat
ales In mai multe iegislat.urt.
Mal zite autorul notitel care pare a f
voit sé fac& u cercetare retrospectivé In
viata mea publica, cá acum zece ant amidi
al met me priveafi ca un conservator
chiar reactional.. Nu stili cart anume amici
aveafi asemvuea parere despre mine,
dar act este ueaperat o coutuziune de date,
act nu de zece ani, dar de tret -spre -zece,
de la 1875, am lost un reacrionar tu contra
conserv.tismuiut ast-fe precum ti tntelegea
d. Lascar Catargiu, tit eu parere de réü
m'am vézut suit a desaproba ace! conservatism,
precum ti desaprobase con'lervatori
ca réposatul M, C. Epureanu ca d. D.
C. Gradisteauu, printul D. Ghica $i alti!;
precum, Impreuua cu mine, tl desaproba
U. G. Gr. Cantacuzino care se retragea din
minister, precum il desaproba $i astazi
d -ail Carp si Maiorescu, cart nu s an alipit
de opozitiuiì- a unita.
Cu toataconsideratiunea ce am personal
pentru d. Lascar Catargíu, du pa umile mea
parere ar ti o nenorocire pentru tar& tntoarcerea
couservatismului sea de la 1875,
mai ales and ace! conservatism nu se stieste
a practiza cu idei ibride $i eterogene,
cu tendiate de desconsiderare $i de surpare
a pi iucipiulni dinastie stabitit in Romania
la 1866, cu nezuinte $i regrete ale
domniilor pAmintene cart ne an tmperechiat
si slabit in trecut, eu doctrinele socialiste
si radicale, to fine, cart an tnceput
a resufla ìn unele colegil electorate din
Moldova.
Este Ceva mal presus de at parerile si
deosebirile de partid; aceasta este finta
statului si ocrotirea national &. A uita aceasta
nu este a face act de adevérat conservatism
mai ales to stra nicia tmprejurArilor
presente and, pe lânga greutAtile
din IAuntru, sé adaoga primejdiile din afar&
si aspiratiunile slavismulul care cant&
a se itltinde spre noi si tngrijesce chiar
statele save din prejurul nostru ca Bulgaria
si Serbia.
Voiü fi dar, at pentru mine, un adversar
netmpacat al unor asemenea tendinte
cart ar aduce v &támare principiulul monarhic
existând astAzi la noi, ar nAzui sé
tntoarcA tara la starea de tnainte de 1866,
ar tnlesni tnrturirea din afar& si ar tnvia
tristele timpurt ale protectoratulul rusesc
si ale consulatelor lut Dascof, Rtickmann
si Halcinski, timpuri tn contra cAror at)
luptat cu atta curagit) eel ce se numeat) '
cu drept boleri : Câmpinenit, Cantacuzinestii,
Ghicii, Filìpescit, Vâcarescit, lupte
cart nu trebuesc uitate de urmagii lor.
Iu.:6 un cuv,:ut, domnule directore, si
voiö termina aceste deslusirt pe cari not
ita ziarului d-voastra m'at) siltt a le lungi
urcându-se pâné la ideile mele de acum
zece ani. Autorul acelel notite spune
d. Bratianu m'ar fi tratat de falsificator
cu prilejul raporturilor mele asupra misiunei
ce 'mi s'a tncredintat la Berlin la
ír:0 tn afacerea drumurilor de fer. N'arn
auzit riict odata c& d. Bratianu sé fi exprimat
asemenea p&rere, dar tot ce pot
atìrma cu dovezi scrise este ca acele raporturl
at) avut aprobarea guvernulul de
atunes, a raposatulul M. C. Epureanu, presedinte
al con4iliulut, a d. D. C. GrAdisteanu,
ministru de finance, G. Gr. Cantacuzino,
ministru lucr&rilor publice, si
aceleraporlurl an fost aprobate asemenea
In sedintele Camerel de la 1871 si 1872 de
venerabilul C. Hosianu si de d. Alexandru
Lahovari cart aü recunoscutc& multumita
acelor raporturi tara a cunoscut, tn tine,
adevèrata stare financiara a drumurilor
de fer Strusberg si a putut sé ia mésurl
tn contra pagubel de peste 50 milioane ce
i se aducea prin disparitiunea constatata
de mine a depositulul de la Berlin.
Acum, d-le Directore, nu 'mi mal remane
de at a vé cere scuze de a fi abusat
de spatiul ce dreptatea d-voastr& va
acorda, sunt sigur, acestor rândurl in ziarul
ce dirigeatl, si a vé ruga s& primiti asigurarea
distinsel mele consideratiunl.
T. C. Vacarescu.
ULTIMA ORA
AGEI\'TIA NAVAS
Paris, 10 Februarie. Circula stirea
ca o cearta grava a isbucnit laBeyrut intre
Cregtinì $i Musulman!.
Roma, 10 Februarie. Se asigura
ca regele a semnat un decret care ridica
de la tre! la cinct franti drepturile de
intrare asupra cerealelor.
Genua, 10 Februarie. Escadrele
engleze$ti sub conduceraavice- amiralului
Hewett si a contramiraluluf Rowley,
aü sosit la Genua ai la Spezzia.
Viena, 8 Februarie. (Cale indirect& .
Satisfactiunea cu care s'a primit la
Viena si la Pesta cuvintele d -lui Bis
marck nu ne permite sé ne Indoim de
acea ca de acum tnainte guvernul aus
tro -ungar va putea far& dificultate sè
obtins de la cele doun parlamente sacrificiile,
or -cari ar f ele, necesaria
pentru a pune armata comuna pe un
picior demn de puterea aliatulut séü.
Nu se ascunde, in cercurile austriaco
bucuria ce inspira un asemenea resultat.
In urm& sedeg;ijeaz& urmarile directe
ce discursul cancelarulul poate sé aibA
asupra situatiunel actuale, si mal cu
seams asupra acestor douë cestiunt : acea
a InarmArilor ruseat1 si acea a 13u!
gariel.
In cea ce priveste cea dintêia, se releveazA,
dar cu gênd ascuas de Indorala,
Increderea printului In sens inagresiv
al inarmarilor rusestl. Lumea nu
se gAndeste a emite opiniunea ca aceast&
tncredere nu este sincera, dar
se IntreabM atuncl dac% aceasta opiniune
a printulul ar resista continuAriI
Inarmárilor din partea Rusiel. Nu se
crede. Cea -ce retese din conversatiunile
lume! ofciale din acest punct de vedere.
e ca alAturea eu o sperante vaga de a
vedea pe Rusia, nu retragêndu'st trupele,
ci IncetAnd Inarmarile sale, se Infati$eazá
asemenea desfa$urareaacestet
cestiuni cu mal putiná nerabdare ca
mal tnainte, de a sftrsi repede.
Dupé ultimele manifestatiunf, exista
dorinta de a lasa se treacA un oare -care
timp, pentru a da opiniunil din Rusia
mijloacele de a se pregati pentru o
impaciuire. Daca calculele ar fi dejucate
din partea aceasta, s'ar vedea ce
scop ar trebui sé se urmAreasca, $j
daca s'ar ajunge a réspunde la aceste
Inarmari prin concentrar! de trupe, acestea
din urma n'ar putea se se faca
intr'un mod practic, tn or -ce cas, Inainte
de tre! lunl.
Ist& In ce chip e tratatá aceasta ces
tiune In acest moment In cercurile
bine informata din Viena.
Cat pentru afacerea bulgbreascá, se
crede ca chipul In care Printul a vor
bit, In cea ce priveste interesele austriace,
da o mare pittere opiniunii ce
circula la Viena ai la Pesta, si dupé
care un rèsboiu Intre Austria $i Rusia,
In casul cAnd aceasta ar intra In Bulgaria,
ar tara pe Germania a sustine
pe Austria.
In sfêr$it, o alt& consecinta ce sé
pune in relief, e ca declaratiunile Insemnate
ale Printului de Bismarck ,
precum $i publicaren tratatulul, creazá
o faso noué In starea reciproca a relatiunilor
Franset si Rusiet, fase In cursul
cAreia se va reflecta fiará tridoiala
la Paris si la Petersburg pentru a se
Intreba daca coutuuitatea de s:tuatiune
nu va trebui sé dea naatere une' aliante
intr'un scop de apérare comuna;
dar se spune asemenea ca poate esi
de aci alt -ceva de cAt o aliantA.
SE ARENDEAZA
din moria TIGANF,STI- CALONFIREST[ die -
trictul Teleorman la distante de 10 minute
de Alexandria, In tntindere de
1700 pogoane arabile toate, Case mari
de locuinte, magasiii pentru grim si
porumb marl. Doritoril se vor adresa la
Radactia acestui ziar.
I \STITUTCL \OC DE DOII\ISO1RE
BUCURESTI STRADA PRIMARII No. 26
Face cunoscut persoanelor care n'ali
mai gAsit locuri la Inceperea anuluT $colar
curent, ça s'ali mal adáogat un dormitor
si o camera de studif. 627
ae
i
BUN SI NU SCUMP
P IMI FABRICADE CONSERVE NATIONALE
.74u1 /879 sub firma
C. T. CHRISTOFOR
LA NI:%RI\AIt"
Catea Victoriei, No. 100, vis-a-vis de
Cismeaua Rosie sub Jockey -Club.
Pentru concureuta se vinde cutiile
mai mari ca ale altor fabricants cu 30
la sute mai eftin :
a
Mazäre boabe extra a
d IS
Fasole find
l3ante d I.
Peltlägele vinete.
o. Cl."'
novlecei' (..1.40.12
Tarhon 09.-
I°.
Ghiveciü d it
Ardeiü gras é ó
Ciuperci cd
Sparanghel, culia ''1.50
VINURI DE HASA ALESE
Conservate de mine in propriele mele pivnite
Viu negra de Nlcorestl veshl de 4 ani
Lltru tr. 4.
Vin nib de Dragaslani s echi do 4 and
Litru fr. 4.
542
Cu stima C. T. CHRISTOFOR
BOALELE SIFILITICE
NEPUTi NTA B R BAT EASCA
VindecA dupa cele mal not metode
radical f &ra durere si tmpedicare, dupé
experienta de 17 ant. Specialist In boa -
lele lumesti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea
din calea Victoriel prin strada Sf. Voi -
vozi. (Tra.mvay.)
Consultalii de la 8 dim. pana la 6
seara.
Loc separat d'asteptare pentru fie -
care.
648
SINGURUL DEPOU
VINURI
CU
SPECIALITATE ESCLUSIVA INDIGENA
ALBE SI NEGRE
Catea Calarasilor No,1
Din cele mat renumite dealurl, si in
special din Gol Drinel, Districtul Meliedintl.
1 uritate garantat&, constatata chiar
de onor. Eforie a Spitalelor civile prin
analisa chimica.
l'reoiuri loarte moderate
Se trimetla domiciliu franco in can
titatl marl si mici cu vadra in butelie
$i in butoae de or -ce märime.
TH. D. COSTIN,
607 Calea Calärasilor No. 1.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Costei, 49. 13ucurosti
M O R I
FA BRICI DE SPIRT
SI
TOT FELUL DE MASINI
Mare deposit de Coate uneltele si tie
cesorlile pentru exploatarea
fabricelor
PIETRE DE MOARA
CURELE, CUCIUCURi
GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA.
tac
THEODOR T. VASSILIU
/í0!71)/ IN LItEPT
HST PROCUROR, J:DECATORDE OCOL SI DE TRIBUNAL
AVOCAT
se insárcineaza cä pledarea on -carui proces Ina
intca tutulor instanlelor judecatorestT din lard, cu
facerca actelor de Notariat ,ci cfectarea imprumuturilor
pe la diferite Case dc Credit.
Pentria. Saraci gratis
Consultatiuni de la 8-11, Hotel Union.
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
De la facultateade medicina din Paris,
da consultatiun! de maladif interne si
veneriene, In toate zilele déla 3 piné la
p. m. Pentru saraci consultatiile sunt
gratis.
610 Strada St. Glieorghe non 20.
TUICA DE CERESIANU
DIN ANUL 1880
La magazinul de coloniale
-o
N. IOANID & C
Bacuresti, Strada Lipscani, 3. Bucuresti
BUTELIA DE I LITRU, LEI 2.
Catre Furnisorii armatelor. Fabr-i
cantii de ciocolata. Raßneriile
de zahar si or-carei Fabrice
care se ocupa cu ratinarea conservelor pentru
slimentarea publica.
O ocasiune excelenta li se ofera spre a obtine
libertatea fabricarel or-carul articol, fara
a avea nevoe de Brevet.
Ofertele se primase sub adresa B. 80O la
Biuroul de anunciuri.
RUDOLF MOSSE
Zurich.
i

LASA DE ç:'iliì9l'.
I.M.FERMO
Strada Lipseani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face
or-ce schimb de monezi
Cursul Bucuresti
?9 latluarie 1888
5 0/0 Renta amortisabila
5 0;0 Renta perpetua
6 0/0 (»ttg. de :tat
6 0/0 O'dig de st drum de fer
7 0;0 Scris. func. rurale
Cump. Vend.
94
y.T i 2
88 114
3
91
89
104 : 2 105
5 010 Scris. tune. rurale 9 A9 t 2
7 010 Scris. fune. urbane 102 102 3 4
5 O/O Scris fune urbane 95 96
5 NO Scris. tune. urbane 85 1,'4 86
Urbane 5 0'0 Iasi 75 751i2
8 0I0 Imprumutul comunal 73 1 2 74
Oblig Casei pens ilei 10 dob ) 210 215
Imprumutul cu premie 35 37
Actiuni bancei notion. 1000 1024
Actiuni Dacia - Romania, 220 230
Nationale
200 210
Constructiuni FO 91
Argint contra our 17 45 176C
Bilete de banca contra aur 17 45 17 6O
Fiorini austriaci 2 01 2 02
Xts ,®SSiRCtßWAX
r RESTAURANT ELECTRIC rI
Strada Sf. licolac din Selari, vis -a (4,
viti de biserica á
(In Palatul Societitei Nationalc de Yc
Asigurare) ïE
Sub - semnatul am unoare a aduce la cuno
;tinta onor. public ca la Restaurautul
Eleetric deschis inca de la 8 Noembre
1887, se gaseste mAncari gustoase alese, q
Cu preturile cele mat moderate. S.
Bds1TiRIE FR NCEZA SI OR GINALA.
VinurT indigene din podgoriile cele mal
renumite cu preturt foarte moderate.
Serviciul nu lass nimic de dorit.
622 Cu deosebita stima, A. Urusoviei.
tly91llitslilïtlß /4
aPOCl! 30 IANUARIE
Y
Itt_111,!mat rInstilPT rurns
IASI. - -- No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 --- IASI
MOBILE, de toate telo -vile, pentru odii complecte si piese de fantasie.
COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. eu bucata si metrul.
BIJU7ERII, Mare si variai asortim en t eu preci uri dupe evaluare.
PERDELE, PORTIERE cu galeriile tor; LAMPI, mare asortiment
de toate preciurile.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceata si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE
foarte el egau te.
BRILLANTE si pietre pretioase en gros si en detail.
595
Erezii L. LEMAITRE, Succesori
TURNATORIA DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC
Bucuresti. al eaVacare sti No. 95 1 Bucuresti
trsârcineaza cu construPtiunl
de turbine mori Cu precurt mat
redusede cât acere din Viena si Pesta.
Preciul
Une mort cu 1 piatre de 36 lei 1900
,») » 1 » » 46 » 2100
» » 2 pietre » 36 » 3000
» » » 2 piel re » 42 » 3800
Esecuteaza repede or -ce lucru de
urnatorie sal mecanice ; precum :
ciane simple si ornate.
Mare asortiment de moblile pentru
gradina, armamNnte pentru grajduri
si teaseuri de sin, etc.
Mare deposit de gril zi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile,
teve du tuoi. Mare asertiment de pietre de moara, La Ferie- sous -jt, uars
XSWM1111111141140.s*BX
1
NATIONALA`
SOCIETATE UENEItaLA DE ASIGUR. 1
DIN nUCURESTI
CAPITAL DE ACTIUNI
0 3 MILIOANE LEI AUR i
DEPLIN VERSATE i
Aducem la cunostinta pnl,lic,t, ch am 1
transferat blurourile noa:are In Ipalatul
SocietAtet din Strada Doanlneì No. 12.
(1, 527 Direetiunea generala.
XIMS4illiiibbiliblEFIlib Siblil6:40 MF.IIX
PENTRb A SE IMBOGATI REPEDE
SI
A FACE AVERE iN SCORT TI1II)
CE TREBUE FACUT
Nu trebue s8 se .cil operatiuni
de Bursa. Nu trebue së se
cumpere bilete de loterie. Nu trebue
s8 se joace. Nu trebue curios;tint,e.Toatä
lumeachiar $i doamnele
pot profita Dovedit si a probst.
Pentrl' a se pri_ni lmportnntrlt
instructif, sësescrie° omáue§te
imediat Paris 8, Rue de Br±gine
u Arpech
H.
X15blibSibSialbl*titikb*bmilliaX
XSibilibiihISISWaES$1141SERF7SibliisX
x
i
MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IASI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
i
LICOARE DE GEDRON- TOLO- VESCAT
se intrebuinteaza cu soeces pentru tâmâfuirea
durere da piept, tuse vechi, tuse, arsuri
de stomac, catar al bàyicet urinare, lipsei de
p{?orta d' mancara etc. Aceasta licoare este
l'ormtâ din gud-on veg'tal de Norvegia, balsam
tolutan el vésc de brad Sticla2,50.
INJECTIA G.ILBEN.I ä g°soà rnei i
,Blenoragie,.
Stiels 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G.
Gheman, farmac st in Buzéu, se gase,te de
vénzare in Bucureet' la armacia kot?u, Sf.
Gheorghe si la farmacia Galenu, Cales Grivitel
AVIS
626
Un Administr tor eau ingrijitorde mosil in
etate de 42 ani cauta un serviciu, cunoseând
bine limbe Romana si Germana care a fAcut
mai multi ani practica teorie in aceasta tara
fa ènd si studiile de agricultura in scoala
Liebwerd Tetsehen (Boemia`, poseda cele mai
hune atestate si medaliat de guvernul roman
pentru cultura agricola.
A se adresa la administratia acestui ziar.
Citiizz in Telegraful de la 28 Ianuarie
MARE LOTERIE DE BANI
CASA nE SCHI:IZ>Q
MIR
MOSCU NACHM IAS
Y a'atut Prinfilpvle Dimitrie Ghika
Sir. Lips :: : : ', , ; " r Bancei Natiennt
,a ia RemQniaJ
Buouresti
Cumperä si vinde efecte publics si face ori-ce
schimb de monezi
Cursul pe ziva de 29 Ianarie 1888
5 ej( Renta amortisabila
romana per etwa
6 obligatiuni discal [Conv.rnr.)
o C. F. R.
ti
Municipale
Casai pins. [300 L.
7 % Ccrisurt funeiare rurale
5
,. urbane
6
5 liai
3 Obi. Serbasti ea prime
Im. cu prime Bue. [YO lei)
Losuri crucea rosie Italiens
Datomene cu prime
Cotn i Rasilica Dombau
Aet. Dacia - Romania
Soc. Nationale
, Soc. de Constructiaal
Aur centra argini eau bilete
F'lerini Wal. Anstrlac
Marci germane
Bancnote francese
Italiane
Rubis hirtie
NB. Cursul este socotit iu aux
Cump_Vindo
S! jt 93 'L
90
88 Sí
91
88 3'
7S jj 73 314
111 el4
164
ts K
lot
114
IIM
1N k,
94
as 95 3
76
ta
36
1R
ab
t7
76
66
PARYnivriLIMMmiZeritll
L. LEGRAND, Paris, Rue Saint- Honore, 227
ESS -ORIZA SOLIDIFIÉE
PARFU M U RI CONCRETE
INVENTIF:NE SISTEMATICA BREVETATA IN FRANCIA SI IN STREINATAIE
PARFUMURILE ESS.- ORIZA, preparate printt'un procedeu
nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân'acuma necunoscut
Ele suor inchise sub forma de Creioane sau Pastile, In viste flacoane mici sau cucii de
toste genurile ce suol loarle usioare de puntal Aceste Creioane- Partumurf nu se evapureaza,
si se pot iulocui in tuburile lor, cand sunt us: ie.
Ele au imensul avantaglu de a umple eu mirosui lor, fana a le inmuta eau a le strica, oblec-
tele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA USOR PENTRU A PARFUMA IN DATA.
0.
Q
T
0
4, 44
4 ../
O 44
I.
A,
sr
O Ó
LOTERIA BRASILIANA DIN PERNAMBUCO
Aulorisata printr'o lege speciala purtând data de 25 Main 1886 No. 1842
In profitul oopiilor izascuti l beri, de la 28 Septembre 1871 in provinoiele
Perizairabuco
Vinderea totale a color 200,000 de bilete ale Marri l.oterii Brasiliene din Pernambuco, ce s'ait erais, fiind recunoscutt ca ampo
sibila, Eseelenta Sa Guvernortil Provinciei Pernambuco a decis si a ordonat prin actul de la 16 August 1557: 1. Ca numerul total
al bileiclor st' se reduce la 70,000 nuotai (No, f pdn1 la 70,000) si pria urntare planai se va modifica precum unnea 0: Y. Ca tragerea fixat.I, pentru
a anea loe oficial fi in Jata autorit titor coaipettnte la 25 Februarie 1555, nu se va putea anidna sub nid ..n pretext. g. Pentru ca tragerea
se poata avea for ;i mai cu scarna pentru deplina regula. biletele cele vechi vor trebui schimbate In bilete nout.
Aceasta loterie este garantata prin logea votata
de Adunarea Provinciale din Pernambuco.
Fondurile necesare pentru plata cA,vtigurilor
sunt depuse la Banca Nationale a Braslliel. Cele
u numere care vor càltiga primele principale se
vor publica cil mai tArziu la Io Martie 1888 In
toste jurnalele din orient, iar lista generala }i oficiala
a tragerei va apare in numerul de la
Aprilie 1888 al ziaruluT «Le Moniteur de la
Chance Uuhversele,. din Viena, organul rcprcsentantuluT
nostru esclusiv pentruEuropasi Asia
Lista oficiala a tragerei va fi trimisa gratis la toll
interesatil, Totu ;T cAStigatoriT vor fi tn;tiinlatT pi in
depese sari scrisoare particulara. CA;tigurile vor
fi platite in aur dupe cursul schimbulut din Paris.
TRAGEREA OFICIAL LA 28 FEBRUAR 1888
DETALIUL Plth!\fIELOR
1 Lot de 750,0011 Fraeci
1 125,000
o 511,0011
3 Lut. de 25,0011
12 u ,0 42,000
17 ,. » 5,0 .0
35 2,5110
50 » 1,250
5o 500
120 250
7011 125
7011 » 75
7,000 o » 50
5,723 premie de 1,852,5011 tranci
4
o
ti
a
4
r `r
O 46
sl Coate obiectele de LINGERIE, de PAPETARIE, etc., etc., etc.
DRPOSITE IN TOATE PARFUMERIILE atalogul Parfumurilor Cu preclurile
PRINCIPALE DIN LUME aunt trimise FRANCO la
CAstigurile trebue reclamate eel mal tArzio un
an dupe tragere, adica Mainte de 16/28 Februarie
180. Dupe acest termen cA;tigurile raclamate
vor fi prescrise in folosul Provincini, daca
Adunarea Provinciale din Pernambuco nu decide
abandonarea for In profitul coloniilor Orfelinilor
Isabel.
Documente ce confirme modificarea definitiva
a acestel loterii 1i legalisate de consulatele Franciel
1i Austro- UngarieT din Pernambuco sunt depuse
3i pot fi consultate la directiunile ziarelor :
«Neologos« din Coostantinopole.
Amalthia» din Smyrna.
Telegrafos din Ale..andria.
«Bosphore Egiptien» din Cairo.
,Acropolis« din Atena.
«Telegralul din Bucure ;ti.
Tragerea va aves loo irevooabil la 28 Februarie 1 888
La 70,000 bilete 5.723 vor castiga inevitabil, ceea ce face probabil de a castiga un lot la 7 bilete. Dupe cum se vede ;ansa oferita
este cu mull mat coasiderabila de cis cu cele- l'alte Loterit de acelalt fel : este unica ocasiune d'a cerca serios norocul $i d'a castiga:
FR A NOI 750,000 FRAN CI
Cel care doresc se'si procure bilete de aceste, trebue s'o faca cel mal türziu mainte de
15/27 Februarie
lin bilet intreg original Fraud 100 Drachme 125 Lei 116 Ruble 45
o jumetate bilet original
50 » 412 50 » 58 » 22 50
Un sfert de bilet original
» 25
131 2:, » 29 » 1125 Coprinzêndu se
0 zeeime de biler original
10 12 50 11 60 a 4 50 toate t heltuelile
O doue zecitae de biler original 5 » 6 25 580 » 225
Numerul de bilete ce reman de vendut find foarte mic, nu putem garanta efectuarea ordinelor ce
ne vor sosi proa terziu
Tresorierul Loterielor Imperiale din Brasilia
COMANDORUL LUIZ DE ALMEDIA.
Biletile se gasest si se put procura nuumai la corc'pondentii ziarului Le Moniteur de la Chance Universelle din Viena ase -
menea ,si la directiunile ziarelur cari vor publica presenta circulara.
-.71,107010.......
Avis ®
COFETARIA SI FABRICA DE LICHERU RI
TANASE D. CRETULESCU
STR. CAROL No. 11, ALATURI CU B. : ,CA CURT A VECHE SI VISA-AIS DE tNTREUL P:ECEI
Am pus in consumatie o mare cantitate .le Romuri Jamaica superioare eu lei
2,40 I tru si difPrite alte rumuri de la renum tela Case Renohe si Strain din Bermen
lit Pentru d -nü comircianli ce vor voi a tua in .antiiatt mari, as va reduce precut
X
O mare c:.ntitate de dulcetunldin toate IructeleCu vanilesri fara vanile si eu pre-
foarte ertine. Bomboane. Sampanie dir; fabricatiun. -a de I.cherurl de aci. Ananas,
Benedectin, Guiraso, Sartr'z. Pipermant, Vanile Rosa, 3 fr. litru. Diferte patieerit
proaspete si prajituri proaspete in lie -rare zi, o adverata mastica de Hio. Mare
deposit de rachuri bune si indulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt rafinat is de nia -i a. Primerte comande pentru logodne,
nunai, botezuri si soarele. S rviciila cele niai slegante si esecutate de mine personal.
Deposit de distinsi tuiea. Ser ici le mela hind unosct,te.
Toate aceste marfuri se vend er preciurt moderate. Cu inala stima
T. D. CRETULESCU
* 1 K-- e
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENORHAGICE
preparate de LOsw-ald CU aprobarea conmedical
superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra
boalelor secrete, seurgeri vechi si noi,
catar de vesiea, etc.
Pretul unei culli lei 4.
APADE MATREATA CU EFECT SIGUR
Cuaäta capul de matreata, int&ieete pArul
gi opre;te câderea lui.
Preciul unul flaoon 2 lei 511 ban!.
Deposit principal, la Craiova, farmacia
I. OSW ALD.
Bucurescl la drogueria d -luI I. Ovesa,
si la mal multe farmacie din tara.
Con andele facute prin posta, insotite
de valoarea tor, plus 50 ban! pentru embalagiu,
se fee nez ezact. .i
ti
e
17
aN
1!6
iN
99
916
IN
u u
resvsie.46.40.14swswIsss*svsx
GEAMUiiI SI OGLiNZI
$
DE
CRISTAL
{)
0
de ont -ce mtrillie, precum 51 or ce
t'el de gicla. pentru acotleratvânturl
I}i vitrine.
1
FurniseazA cu preciurl eftine.
625
0
A. Feldmann
Comisionar, Str. 6f. Viner -, 15 0
f*
XSiii.9Bg$laSibliblibillibilib$Sib$X
BANCA RREVEDEREAt4
ANUNCIU 628
Se aduce la cunogtinta publica ca tn ziva de io
Februarie a. c. orele Io de dimineala se va vinde
prin licitalie public* in comuna Stefestt, plaiul
Teleajen, judetul Prahova, drepturile de esploatare
ce fosta asocialie din:re Banca .,Prevedereto,
si Domenico Ferrari are asupra fabrice de
ipsos din zisa comuna, precum ;í obiectelor mi}catoare
aflate acolo.
Amatorit de a compara sunt ïncuno;tiintatT a
se presinta in ziva aratata la licitalie.
Venzarea va fi definitiva ,ci cumpëratorul va
putea intra in posesia fabricel si a lucrarilor tndata
ce va depun preciul e;;it la licitalie.
Liquidatorii Baucel KPrevederea».
XslllSISSibliSSEbliKSESSEltlilt*SIRbáX
CASA DE S.NATATE
Strada Teilor No. 41
Previtl pe suferinzI, cä in aceastA
casa care este actualmente administrate
de subs mnatul, gAresc cea mal
buna Vi complecta ingrijire, camere igienice,
serviciu eel mat cnn>ätiincios qi
neincetat supraveghiat, avdnd ladiapo-
zitie or -ce doctor din capitala.
Se pot face zilnic o.-ce pansamente,
inhalante, fumegatie, toaleta pentru dame
etc.
Pentru or -ce deslueire se poate adre -
sa in toste zilele verbal sau inscris (ntre
directoru.
613
I
r
1
G. 1. Levezeanu. I
VÉRITABIEBENEDICTINE
DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE)
ESCELINT )., TONICÁ, DIGESTIVI 8I APERITIVX
Cì3Á MAÌ BUN). DIN TÓTE LICORILE
A se oere todéuna in josulñ
fiecärei sticle, eticheta pätratA
purtAndti semnätura
directorelui generale.
Adverata licore Benedietinf se alfi5 la tote personele urmatore
cari s'aä angajatñ pe morue a nu vinde nioi lä contrafacere.
1. Fialko' sky G. si D. Tanaseseu frati
Constantinescu D. lliarineseu Bragadli N. loanid
et Comp. Carol Gersabek. H.
Wipograßw ZiaarAilTtui ,,Uigioaae' Tipzairlt ou oerneala Ch. Lorilleuz C-le Paris Garant rsspanslAbil, G. Stoenescu