Andrei Plesu – Minima moralia - O călătorie alături de ”celălalt”

More documents

Recommendations

Info

de alţi sălbatici şi salvat, în ultima clipă, de Robinson. Nu e, aşadar, un „celălalt“ convenţional, dat prin mecanica socială obişnuită; e un „celălalt“ recuperat, asumat, obţinut printrun gest de ofensivă întîmpinare. Englezul Robinson ar fi avut nevoie — la începutul vieţii sale pe insulă — de un „celălalt“ care să reprezinte, pentru el, lumea civilizată. Iau trebuit 25 de ani de singurătate pentru ca nu nevoia sa să decidă întîlnirea cu celălalt, ci nevoia celuilalt: nevoia lui Vineri de a fi salvat de Robinson. Cînd eşti pregătit să răspunzi nevoilor celuilalt, eşti pregătit să reîntîlneşti alteritatea semenilor tăi nu în limitele unui schimb negustoresc, mutilant pentru toţi, ci în limitele unei comune raportări — recunoscătoare — la o transcendenţă a ursitei, la un aliud la fel de îndepărtat şi la fel de apropiat de fiecare. Marile întîlniri nu sînt întîlniri între două identităţi care se resimt, reciproc, drept alteritate, ci acelea în care două identităţi distincte se simt identice în numele unei a treia, care apare, astfel, drept alteritatea care le unifică... Sa vorbit mult — şi mediocru — asupra educaţiei „colonialiste“ pe care Robinson o face noului său „asociat“: „...lam învăţat sămi zică «stăpîne» şi acesta a rămas numele meu de atunci. De asemenea, lam învăţat să spună «da» şi «nu» şi ce rost au aceste noţiuni“. „Suficienţă imperială“ — sa spus. „Gîndire de traficant de sclavi.“ „Umilire nelegitimă a semenului.“ În realitate, Robinson nu face decît săi transmită lui Vineri ceea ce învăţase el însuşi, pe insulă, în cei 25 de ani de totală singurătate. Căci la atît se reducea, în fond, învăţătura sa: o mai clară intuiţie a binelui şi răului, capacitatea de a răspunde mai firesc şi mai întemeiat „da“ sau „nu“ dinaintea marilor alternative ale sufletului şi, pe de altă parte, capacitatea de a decreta drept „stăpînitoare“ o instanţă mai adîncă decît aceea a sinelui propriu. Discernămîntul şi un reconfortant sentiment al dependenţei — iată luminile proiectate de das Ganz Andere asupra conştiinţei insulare. A te simţi dependent nu e întotdeauna — cum se crede — o formă a fragilităţii. A te simţi dependent poate fi reflexul unei relaţii de interdependenţă. Ceea ce te face să fii dependent depinde, de asemenea, de tine. Interdependenţa dintre omul singur şi alteritatea seniorială a Ordinii absolute e modelul însuşi al dialogului şi al asistenţei mutuale. „Cel care se cunoaşte pe sine, îşi cunoaşte stăpînul“ — e o sentinţă celebră în mediul islamic. Ibn Arabi numeşte „colaborarea“ dintre fiecare individ şi „stăpînul său subtil“ (rabb) — „misterul condiţiei senioriale“ (sirr
alrobûbîya), taina de a fi stăpîn pe puterea care te stăpîneşte. Robinson nui putea transmite lui Vineri o învăţătură mai adîncă şi mai iubitoare.
Page 1 and 2:
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA. ELEM
Page 3 and 4:
ANDREI PLEşU MINIMA MORALIA ELEMEN
Page 5 and 6:
Lui CONSTANTIN NOICA. Dacă nu la
Page 7 and 8:
interogativitate abstractă, consti
Page 9 and 10:
expediată în termenii unei tolera
Page 11 and 12:
perpetuă a improbabilului sînt fe
Page 13 and 14:
Adaos COMPETENºĂ MORALĂ, IERTARE
Page 15 and 16:
Odată aproximată, competenţa mor
Page 17 and 18:
Dacă însă locuirea e o lege a sp
Page 19 and 20:
Rezultatul e fatalmente compozit, f
Page 21 and 22:
Adaos LEGILE CA FĂPTURI „Prosopo
Page 23 and 24:
III ORDINE, LIBERTATE, TIMP „...u
Page 25 and 26: cărui părţi sînt în afară de
Page 27 and 28: jignitoare, drept o stare de deten
Page 29 and 30: Excurs FALSTAFF şI TIMPUL SUBLUNAR
Page 31 and 32: iniţiatică: moare şi reînvie. F
Page 33 and 34: supraabundentă („am mai multă
Page 35 and 36: Demonul nu va fi deci anatemizat su
Page 37 and 38: scenariu iniţiatic, sînt greu de
Page 39 and 40: apostolii se pot mîntui, ci şi t
Page 41 and 42: poate fi practicat în mod adecvat
Page 43 and 44: V INTELIGENºĂ şI TALENT MORAL Pe
Page 45 and 46: exactitatea unei indicaţii de comp
Page 47 and 48: îndată ce această simetrie se de
Page 49 and 50: Excurs 1 TALENT şI ÎNºELEPCIUNE
Page 51 and 52: eferitor la o pasivă predispozi
Page 53 and 54: amplasament al talentului, al darur
Page 55 and 56: Excurs 2 SENSUL CULTURII ÎN LUMEA
Page 57 and 58: salvează totul prin comentariu. P
Page 59 and 60: Surprinzător este însă al treile
Page 61 and 62: suportarea ei. De la „vreau să
Page 63 and 64: de acest ordin a simţit probabil M
Page 65 and 66: vom vedea — ignorarea sensului re
Page 67 and 68: judecat de alt om viu. Pe acest fun
Page 69 and 70: pentru mine un rege: un om care nu
Page 71 and 72: ia, pentru întîia oară, în seri
Page 73 and 74: Robinson află, prin urmare, că et
Page 75: în aceeaşi zi.“ Pe insulă, Rob
Page 79 and 80: a devenit un simbol inversat. Nu ma
Page 81 and 82: lacrimi — izbăvirea fiilor săi,
Page 83 and 84: lacrimilor“. Scriitorul contempor
Page 85 and 86: Dar se îndoieşte cineva de asta?
Page 87 and 88: optime prin care această imagine t
Page 89 and 90: tumorală a explicaţiilor nesfîr
Page 91 and 92: Imposibilitatea de principiu a jude
show all

Andrei Plesu – Minima moralia - O călătorie alături de ”celălalt”

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?