energie limitativă. Reuşita e un tipic simbol olimpian, eşecul — o emblemă a sorţii, o întruchipare a forţelor care rezistă asaltului uman. Bucuriile sînt <strong>de</strong> la zei. Tragicul existenţei însă e opera „daimonică“ a <strong>de</strong>stinului. Pentru a întîlni, aşadar, <strong>de</strong>stinul, trebuie să luăm în consi<strong>de</strong>rare mai cu seamă momentele <strong>de</strong> fractură ale vieţii, sincopele ei, suferinţele, „loviturile“, catastrofa. Tipul <strong>de</strong> piedici care ne întîmpină, opoziţiile care ne contrariază, „coinci<strong>de</strong>nţele“ nefaste şi tot ce neam obişnuit să calificăm drept partea <strong>de</strong> „nefericire“ a vieţii noastre — acestea sînt epifaniile reale ale <strong>de</strong>stinului, cele care <strong>de</strong>finesc alcătuirea ascunsă a fiecăruia. şi o importantă secţiune a eticii <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> buna noastră situare faţă <strong>de</strong> asemenea fenomene, <strong>de</strong> capacitatea noastră <strong>de</strong> a le accepta, în splendida lor, iluminativă, întunecime. Nu e vorba a căuta, cu un fel <strong>de</strong> sumbră obstinaţie, drama (ea e, în fond, aceea care ne caută): e vorba însă a o trăi — cînd se produce — nu ca pe o închi<strong>de</strong>re, ca pe un efect lamentabil al conjuncturilor, ci ca pe o cauză, ca pe un început, din care poate <strong>de</strong>curge totul, ca pe o ocazie. Aspectul prilejuitor al <strong>de</strong>stinului, autoritatea lui formativă fac din „negativitatea“ lui un privilegiu <strong>de</strong> care trebuie să te poţi îndrăgosti. Destinul alege din seria experienţelor noastre <strong>de</strong> viaţă pe acelea care au şansa <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni experienţe <strong>de</strong> cunoaştere: negativitatea lui e trezitoare, transfiguratoare, „metanoietică“. Clipa impactului cu <strong>de</strong>stinul e clipa în care nu poţi cîştiga <strong>de</strong>cît atîta cît eşti dispus să pierzi. Locul <strong>de</strong>stinului e locul în care se petrece acest impact: locul unei păţanii <strong>de</strong>cisive, al unei alegeri radicale, al unei reînvieri. Clipa <strong>de</strong>stinului nu se uită şi locul <strong>de</strong>stinului nu se părăseşte. Căci clipa aceea singură îndreptăţeşte întreaga ta fiinţă şi numai în locul acela eşti bine plasat. A fi bine plasat înseamnă a sta sub tirul aspru al <strong>de</strong>stinului: numai cine stă în mijlocul ţintei ve<strong>de</strong> „faţă către faţă“ blînda încruntătură a trăgătorului... Aşa gîn<strong>de</strong>a, probabil, Mircea Vulcănescu, cînd se adresa stu<strong>de</strong>nţilor săi astfel: „Întîmplările, bune sau rele, ale voastre sînt. Să nu le ocoliţi, nici uita... Lumea voastră este norocul vostru. Nu se poate să nul iubiţi. Cu el vă veţi petrece în nenorocul istoriei noastre.“ Unul din semnele esenţiale ale întîlnirii cu <strong>de</strong>stinul este realizarea unei perfecte omogenităţi între datele pe care le ai, locul în care te afli, şi timpul în care trăieşti. A avea nostalgia unei alte structuri, a unui alt spaţiu şi a unui alt moment e a dormita anemic la periferia <strong>de</strong>stinului, a rezolva false probleme. În Henric al Vlea, Shakespeare îl face pe regele Angliei să spună — înaintea unei aprige lupte — soldaţilor săi: „...iată ce înseamnă
pentru mine un rege: un om care nu doreşte să fie altun<strong>de</strong>va <strong>de</strong>cît acolo un<strong>de</strong> este“. Aceasta este, întra<strong>de</strong>văr, condiţia „regală“ a spiritului: să aleagă liber situaţia pentru care a fost ales, să facă din <strong>de</strong>stinul propriu materia primă, singura posibilă şi singura reală a tuturor eforturilor sale. Eticul nu intră în discuţie <strong>de</strong>cît <strong>de</strong> la pariul acesta în sus.
- Page 1 and 2:
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA. ELEM
- Page 3 and 4:
ANDREI PLEşU MINIMA MORALIA ELEMEN
- Page 5 and 6:
Lui CONSTANTIN NOICA. Dacă nu la
- Page 7 and 8:
interogativitate abstractă, consti
- Page 9 and 10:
expediată în termenii unei tolera
- Page 11 and 12:
perpetuă a improbabilului sînt fe
- Page 13 and 14:
Adaos COMPETENºĂ MORALĂ, IERTARE
- Page 15 and 16:
Odată aproximată, competenţa mor
- Page 17 and 18: Dacă însă locuirea e o lege a sp
- Page 19 and 20: Rezultatul e fatalmente compozit, f
- Page 21 and 22: Adaos LEGILE CA FĂPTURI „Prosopo
- Page 23 and 24: III ORDINE, LIBERTATE, TIMP „...u
- Page 25 and 26: cărui părţi sînt în afară de
- Page 27 and 28: jignitoare, drept o stare de deten
- Page 29 and 30: Excurs FALSTAFF şI TIMPUL SUBLUNAR
- Page 31 and 32: iniţiatică: moare şi reînvie. F
- Page 33 and 34: supraabundentă („am mai multă
- Page 35 and 36: Demonul nu va fi deci anatemizat su
- Page 37 and 38: scenariu iniţiatic, sînt greu de
- Page 39 and 40: apostolii se pot mîntui, ci şi t
- Page 41 and 42: poate fi practicat în mod adecvat
- Page 43 and 44: V INTELIGENºĂ şI TALENT MORAL Pe
- Page 45 and 46: exactitatea unei indicaţii de comp
- Page 47 and 48: îndată ce această simetrie se de
- Page 49 and 50: Excurs 1 TALENT şI ÎNºELEPCIUNE
- Page 51 and 52: eferitor la o pasivă predispozi
- Page 53 and 54: amplasament al talentului, al darur
- Page 55 and 56: Excurs 2 SENSUL CULTURII ÎN LUMEA
- Page 57 and 58: salvează totul prin comentariu. P
- Page 59 and 60: Surprinzător este însă al treile
- Page 61 and 62: suportarea ei. De la „vreau să
- Page 63 and 64: de acest ordin a simţit probabil M
- Page 65 and 66: vom vedea — ignorarea sensului re
- Page 67: judecat de alt om viu. Pe acest fun
- Page 71 and 72: ia, pentru întîia oară, în seri
- Page 73 and 74: Robinson află, prin urmare, că et
- Page 75 and 76: în aceeaşi zi.“ Pe insulă, Rob
- Page 77 and 78: alrobûbîya), taina de a fi stă
- Page 79 and 80: a devenit un simbol inversat. Nu ma
- Page 81 and 82: lacrimi — izbăvirea fiilor săi,
- Page 83 and 84: lacrimilor“. Scriitorul contempor
- Page 85 and 86: Dar se îndoieşte cineva de asta?
- Page 87 and 88: optime prin care această imagine t
- Page 89 and 90: tumorală a explicaţiilor nesfîr
- Page 91 and 92: Imposibilitatea de principiu a jude