Steve Duck – Relatiile interpersonale - O călătorie alături de ”celălalt”

Cercetarea asupra asumării responsabilităţii în relaţii, intimitate sau dragoste este deseori interesată numai
de ceea ce simte o persoană cu privire la aceste lucruri, nu şi de modul în care fiecare dintre aceste subiecte
este construit şi constituit în discuţie. Cercetarea asupra achiziţiei şi schemelor de informaţii relaţionale sau
UOM (unităţi de organizare mnezică; Honeycutt, 1993) este interesată de modurile în care un individ
organizează sau colectează informaţiile, şi nu de modurile în care informaţia este abordată şi utilizată de doi
oameni în conversaţiile din cadrul relaţiilor. Cercetarea asupra atribuirii în relaţii se concentrează invariabil
pe modurile în care o persoană gîndeşte despre cealaltă, mai degrabă decît cum comunică -sau cad de acord
- cei doi cu privire la atribuţiile lor. Desigur că aceste lucruri f sînt importante şi că trebuie neapărat
investigate (Fletcher şi Fitness, 1993),
SEMNIFICAŢIILE ŞI CERCETAREA
169
dar, în acelaşi timp, extinse şi contextualizate prin verificarea modului în care ele sînt realizate în practică.
Nu este suficient să adunăm date de la două persoane dintr-un cuplu (din motivele prezentate în capitolele
anterioare); în schimb şi în plus, trebuie să explorăm modurile în care oamenii verifică şi abordează faptul
că interpretările alternative legitime la prima vedere cu privire la evenimente pot coexista.
Să analizăm, acum, cîteva exemple concrete ale modului în care cercetarea existentă poate fi dezvoltată
pentru a urma aceste puncte.
Noi tendinţe pentru vechi teorii:
o altfel de analiză a subiectelor familiare
Această secţiune reanalizează unele subiecte bine cunoscute şi le conferă o reinterpretare în noii termeni
propuşi, ca exemple ale împărtăşirii de simboluri şi semnificaţii care apar în discuţie. Realizînd acest lucru,
eu ofer un răspuns la întrebarea: „Ce aduce în plus punctul de vedere argumentat?". Secţiunea care urmează
aduce în prim-plan anumite probleme generale ale acestui domeniu, în totalitatea sa, în aceiaşi termeni.
împărtăşirea şi schimbul
în lucrarea noastră, metafora, alte moduri de a împărtăşi semnificaţiile şi schimbul au fost propuse ca
exemple ale caracteristicilor personale umane de bază care creează sociabilitatea, dar şi ale tendinţei de
extindere şi de „a trece dincolo de dat". Caracterul lor comun este extinderea şi încorporarea inerentă a
diferitelor tipuri de perspective simultane. Expunerea poziţiilor alternative implicite în aceste activităţi ne
ajută să înţelegem mai bine legătura lor cu semnificaţiile personale şi relaţiile. Ea reinterpretează totodată
forţele motrice fundamentale, prin afirmarea caracterului esenţial al tendinţei umane de a genera
semnificaţii şi de a le plasa în contextul discuţiei cu ceilalţi.
Argumentaţia de faţă a plasat importanţa relativă a activităţilor umane şi a consecinţelor lor relaţionale pe
semnificaţiile personale şi interpretarea de semnificaţii în cadrul discuţiei, în acest context, am precizat deja
faptul că propriul sistem de semnificaţii specifice unei persoane este ceea ce determină ca o recompensă să
fie îmbucurătoare, oricare ar fi opinia general acceptată cu privire la recompensă. Deoarece oamenii sînt
socializaţi în cadrul culturilor care le indică, în mare parte, ce este îmbucurător, se întîmplă ca în multe 170
RELAŢIILE INTERPERSONALE. A GÎNDI, A SIMŢI, A INTERACŢIONA
cazuri indivizii să cadă de acord asupra gradului de recompensare sau asupra costului anumitor lucruri.
Oricum, aceste lucruri acceptate de comun acord reprezintă linii călăuzitoare, şi nu comandamente, iar
lucrurile semnificative din punct de vedere personal sînt cele mai importante pentru relaţiile interpersonale.
Semnificaţiile acceptate de comun acord sînt, mai degrabă, numai un prim nivel brut de
semnificaţii care poate fi împărtăşit cu un străin - un strat de semnificaţii care poate să contribuie la nivelul
general de predicţii probabilistice cu privire la succesul relaţional. Studiile viitoare, care includ estimări ale
schimburilor, ar trebui să încorporeze unele evaluări contemporane ale semnificaţiilor personale, aşa cum
au fost ele descompuse în Capitolul 5, şi ar trebui să înceapă să exploreze straturile complete ale acestor
semnificaţii, de-a lungul dezvoltării relaţiilor. Dacă teoriile despre schimb sînt adevărate, atunci ele ar
trebui să poată funcţiona cu mai multă putere atunci cînd semnificaţia generală este ascunsă de
semnificaţiile personale mai bogate din interiorul recompenselor simbolice.
Schimburile îşi iau o parte din puterea lor din caracterul simbolic care le este conferit de parteneri. Pe
măsură ce relaţiile se dezvoltă şi capătă din ce în ce mai multă importanţă construită personal şi diadic,
simbolismul specific al unor acte particulare devine mai complex sau mai stratificat în cadrul diadei în
context. De exemplu, Baxter (1987) a relatat că un chestionat deţinea un fluier de bambus la care nu putea
cînta. Prietenul său nu numai că putea să cînte la el, dar putea să-1 învîrtă pe un singur deget! Persoana a
declarat că fluierul a devenit un indicator important în cadrul relaţiei, deoarece semnifica încrederea atunci
cînd prima persoană i 1-a împrumutat celei de-a doua, care i 1-a înapoiat fără să-i fie cerut. Fluierul în sine
era neimportant şi de mică valoare, dar actul de împrumutare şi restituire a devenit important din punct de