Steve Duck – Relatiile interpersonale - O călătorie alături de ”celălalt”

Lucrarea pare, astfel, să aibă ca temă limba şi rolul ei în relaţiile interumane, şi, desigur, mă voi referi şi la acest
aspect. Cu toate acestea, scopul meu este mai cuprinzător şi se bazează pe distincţia dintre limbă şi vorbire sau
dintre termenii pe care îi prefer, şi anume dintre limbă şi discuţia sau conversaţia mundană. Cartea se referă,
totodată, la semnificaţiile pe care oamenii le atribuie şi le transmit într-o astfel de discuţie, la modalităţile în care
indivizii îşi cultivă sentimentul că se află într-o relaţie interpersonală, subliniind ideea de împărtăşire a
semnificaţiei, înţele-gînd prin aceasta procesul profund de înţelegere a modului de gîndire a unei alte persoane cu
privire la experienţele personale. Interesul meu nu se referă atît de mult la ce trebuie să fie o relaţie, cît la ce
înseamnă ea, şi nu numai la ce reprezintă o persoană angajată într-o relaţie, ci şi la ce semnifică ea.
A cerceta implicaţiile unei relaţii stabilite între două persoane înseamnă să păşim pe cărări bătătorite şi, în ultimă
instanţă, să ne îndepărtăm de ele. Am devenit tot mai neîncrezător în posibilităţile metodelor şi abordărilor
contemporane de a explica ce gîndesc doi oameni atunci cînd se alintă reciproc, cînd rămîn loiali chiar şi sub
constrîngere sau cînd plănuiesc să meargă împreună la o petrecere. De asemenea, nu cred că părerile dominante
de azi pot explica de ce scriu întotdeauna despre relaţiile interumane pe muzică de Ralph Vaughan Williams, dar
ambele dileme pot fi rezolvate prin identificarea semnificaţiei acţiunilor persoanei implicate.
Această carte are o trăsătură neobişnuită, şi anume că argumentele ei nu se desfăşoară după modelul „punctul A
duce la punctul B" şi aşa mai departe, pînă la „Concluzie", în schimb, punctele puse în discuţie vor fi privite sub
diferite aspecte, pentru a urmări relaţiile lor simultane cu diferite contexte, pentru a le repoziţiona şi, în anumite
cazuri, pentru a le revizui. Acesta este un procedeu stilistic important şi o metaforă pentru cîteva dintre scopurile
pe care vreau să le ating în argumentarea din această carte, în relaţii, la fel ca în conversaţie, nu putem şti cum
vor evolua lucrurile sau unde se va ajunge. Cel mult, am putea beneficia de unele indicii cu privire la temele care
vor apărea, ordinea lor sau calea care va fi urmată. Dar chiar
PREFAŢĂ 11
aceste noţiuni, temă, ordine sau cale, reprezintă o convenţie artificială care poate crea falsa impresie că lucrurile
se prezintă într-o singură relaţie logică, spaţială sau emoţională.
Aşa cum peisajele ni se dezvăluie diferit atunci cînd sînt privite din perspective diferite, aşa cum indivizii pot fi
văzuţi într-o lumină nouă în momente diferite de timp sau cum relaţiile pot fi reevaluate în momente de reflecţie,
tot astfel această carte abordează subiectul propus ca fiind în continuă mişcare şi din perspective diferite,
consecutive sau simultane, într-un anumit sens, acest avantaj mă ajută parţial să pledez pentru faptul că diferitele
discipline care compun domeniul cercetării relaţiilor interumane facilitează simultan înţelegerea, fără ca noi să
fim puşi în situaţia de a alege care dintre ele este mai „exactă" sau mai validă. Problemele validităţii şi
„exactităţii" au sens numai atunci cînd au fost definite atît scopul pentru care, cît şi contextul în care se pune
această problemă. Totodată, o astfel de poziţie nu ne obligă să afirmăm că toate punctele de vedere sînt în egală
măsură valide - numai că fiecare dintre ele, cu un anumit scop, într-un anumit moment şi într-un anumit context,
poate avea o validitate pe care celelalte nu o au simultan pentru acelaşi scop, în acelaşi timp sau context. Prin
analogie, nu există nici o metodă de o superioritate absolută pentru a găti mîncarea, deşi, în cazuri specifice,
unele metode dau rezultate mai satisfăcătoare decît altele.
Deci, dacă te afli în căutarea unei cărţi de tip tradiţionalist, liniar şi autoritar, aşază aceasta înapoi pe raft şi caută
altceva, împreună cu cei mai perseverenţi vom întreprinde o călătorie prin bogata ţară a metaforei, discuţiei,
semnificaţiei, intimităţii, similarităţii şi a altor experienţe mundane. Caracteristicile tradiţionale ale domeniului
„relaţii publice" vor fi privite din diferite unghiuri şi restituite diferiţilor proprietari, în timp ce altele, care au fost
neglijate pînă acum, vor fi dezrădăcinate şi prezentate într-o lumină mai favorabilă. Cred că toate acestea îmi vor
justifica efortul depus vreme de 22 de ani cercetînd acest domeniu, precum şi faptul că mi-ar mai fi necesari încă
22 de ani de muncă.
Mulţumiri
Cred că, în cele din urmă, am reuşit să expun intenţiile mele, deşi la început nu ştiam cu certitudine ce vreau să
spun. După cum pot atesta eroic editorii, această carte a apărut în urma unui proces de „gestaţie" facilitat de
Hendrick 2 , pe parcursul căruia atît forma, cît şi conţinutul s-au schimbat de nenumărate ori. Mulţi cititori au
adăugat acestei cărţi gînduri pe care eu le-am omis, jucînd rolul de obstetricieni
2. Clyde Hendrick şi Susan Hendrick sînt editorii Seriei Sage, din care făcea parte şi ediţia în limba engleză a
volumului de faţă (n.tr.).
12
PREFAŢĂ
pentru ideile pe care eu nu le puteam exprima, pînă într-acolo încît mi-au arătat ce voiam de fapt să spun sau au
sugerat reorganizarea unor noţiuni formulate deficitar. Printre aceştia s-au aflat mulţi colegi, studenii şi prieteni
cărora le datorez entuziasmul şi perseverenţa. Le rămîn profund recunoscător celor menţionaţi mai jos pentru că
au citit manuscrisul, în întregime sau parţial, într-una sau mai multe din formele sale: Linda Acitelli, Irwin
Altman, Leslie Baxter, Anne Beai l. Dan Canary, Cad Couch, Perri Druen, Cathleen Farell, Clyde şi Susan
Hendrick, Bill Ickes, Zoltan Kovecses, Renee Lyons, Cătălin Mamali, Mik Monsour, Karen Prager, Laura