Steve Duck – Relatiile interpersonale - O călătorie alături de ”celălalt”

indivizi şi o comuniune de intelecte diferite, care acţionează ca un cadru de interpretare a semnificaţiilor
personale. Capacitatea noastră de a reflecta continuu sau de a ne adapta la celălalt într-o interacţiune (de
exemplu, prin privirea sinelui ca un obiect pentru cealaltă persoană sau prin luarea în considerare a
reacţiilor celuilalt pe măsură ce comunicăm) este, de asemenea, o sarcină niciodată sfirşită.
Accentul pe care Mead îl pune pe importanţa evenimentelor şi experienţelor produse „într-un moment" şi
„într-un loc" este deosebit de util pentru reflecţia asupra relaţiilor. De exemplu, Werner, Brown, Altman şi
Staples (1992) au analizat importanţa unor locuri consacrate de întîlnire cu prietenii. Drept exemplificare,
ei au prezentat dezmembrarea socială a unei comunităţi nubiene 2 atunci cînd comunitatea a fost repartizată
în blocuri de locuinţe, ceea ce a distrus vechile tradiţii de interacţiune socială „peste gard", în încercarea de
a înţelege relaţiile, Werner et al. (1993) au propus, în continuare, explorarea mediului fizic şi a contextului
social ca aspecte esenţiale pentru procesele relaţiilor, şi nu numai ca simple contexte scenice în care apar
astfel de procese. Este mai probabil să te întîlneşti la o bîrfă cu prietenii într-un bar/restaurant, într-un birou
de pompe funebre, pe terasă/în curtea interioară, într-o sală de clasă, acasă sau în agitaţia unui birou ?
Oamenii relaţionează în egală măsură în contexte şi la contexte. Mediul este uneori aranjat într-un mod care
celebrează relaţiile, un simplu exemplu fiind plasarea unei fotografii de nuntă -adică o fotografie făcută
într-un moment considerat special - undeva la vedere, şi nu într-un sertar - celebrînd, astfel, extinderea
perpetuă a evenimentului în timp. După cum indică acest exemplu, contextele pot reaminti oamenilor de
istoria relaţiei, fapt care influenţează interacţiunile aici-şi-acum.
Disocierea vieţii reale de variaţiile temporale
Spre deosebire de Mead, cercetătorii care tratează (implicit în metodele lor sau explicit în teorii) adevăruri
generale asupra interacţiunilor relaţionale disparate, ca şi cum acestea ar fi evenimente atemporale, îşi
asumă riscul ignorării
2. Nubia - regiune la sud de prima cataractă a Nilului (n.tr.).
82 RELAŢIILE INTERPERSONALE. A GÎNDI, A SIMŢI, A INTERACTIONA
ÎNTÎLNIREA CU CELĂLALT
83
influenţelor majore pe care timpul şi locul le exercită asupra comportamentului. O astfel de disociere
minimalizează semnificaţiile personale, presante ale acestor circumstanţe în relaţii (Gergen, 1990). în viaţa
reală, evenimentele relaţionale sînt interpretate în context temporal şi exprimă semnificaţii cu privire la
intelectul unui partener în acel context, în schimb, cercetarea asupra schimburilor sociale, de exemplu, se
axează, în mod tipic, pe găsirea unui rol generalizat de costuri şi recompensări ca factori ai
comportamentului, fără a contextualiza fiecare schimb în momentul sau locul specific în care se produce
(de exemplu, Foa şi Foa, 1974; sau La Gaipa, 1977). Această decontextuali-zare atribuie implicit o
constanţă mai mare unei „recompensări" sau unui „schimb" în sine decît ar putea avea, de fapt, în vieţile
subiecţilor într-o anumită ocazie, sau într-un anumit set de circumstanţe. Astfel se produce disocierea unui
element important de semnificaţia care este atribuită evenimentului în viaţa reală, esenţial pentru
înţelegerea intelectului unei alte persoane.
Cît valorează un dolar ? Un dolar e un dolar, nu-i aşa ? Ei bine, în realitate nu-i chiar aşa. Astăzi, la Student
Memorial Union, el valora trei „Cadbury's Creme", dar ieri valora două (astăzi au făcut reduceri). Valora şi
un drum cu autobuzul sau un galon de benzină fără plumb. Cu două zile înainte de victoria în alegeri din
1992 a Partidului Conservator din Marea Britanic, cu un dolar puteai cumpăra 49 de pence 3 , dar la o zi
după alegeri, dolarul valora 57, iar azi ai putea aduna 65 de pence pentru fiecare dolar. Totul este o
problemă de context şi de influenţa acestuia asupra ţelului relevant. Obiectul în sine nu are o valoare
absolută reală. Valoarea sa depinde preponderent de ceea ce fac oamenii cu el la un moment dat şi într-un
anumit context.
De ce am adus în discuţie acest lucru ? Ei bine, care este valoarea unui sărut (şi ce informaţie aduce acesta)
? Cît de valoroasă, cît de satisfăcătoare este o declaraţie de afecţiune (şi ce ne comunică ea despre intelectul
celeilalte persoane) ? Ce valoare are statutul conferit de căsătorie (şi ce înseamnă ea) ? Dacă valoarea a
ceva aparent atît de simplu precum valuta forte poate varia de la o zi la alta, de ce nu ar fi posibil, atunci, ca
şi un sărut să aibă valori diferite în funcţie de timpul şi contextul personal de semnificaţii în care apare? Ei
bine, desigur că se întîmplă acest lucru, în funcţie de persoana de la care vine sărutul, un iubit, o rudă la o
nuntă sau Iuda Iscariotul. Să mergem mai departe. Un sărut de la iubit poate varia ca valoare la prima
întîlnire, la 6 luni după despărţire, după o ceartă sau îndeplinit ca un ritual de dimineaţă, la trezire, în orice
caz, valoarea depinde de semnificaţia ataşată sărutului la un
3. Diviziune a lirei sterline (n.tr.).
moment dat şi în contextul respectiv. Astfel, cercetătorii relaţiilor ar trebui să fie foarte precauţi cu
generalizările, cu excepţia celor la un nivel superficial, în ceea ce priveşte valoarea de schimb a unui sărut