Steve Duck – Relatiile interpersonale - O călătorie alături de ”celălalt”

More documents

Recommendations

Info

Abordarea diverselor relaţii..............................................185 O ultimă semnificaţie personală ............................................187 Bibliografie............................................................................189 Indice de autori......................................................................209 Indice tematic ........................................................................215 Prefaţă Graţie unei coincidenţe neaşteptate, versiunea finală a acestei cărţi s-a născut în bună măsură în timp ce ascultam cele două variante muzicale compuse de Vaughan Williams 1 după The Pilgrim 's Progress (Călătoria Pelerinului) de Bunyan, o lucrare care începe cu o scuză a autorului, foarte potrivită şi în acest caz: Cînd pentru-ntîia oară am purces La scris, eu nu am înţeles Că orice carte şi oricît de ne-nsemnată Se scrie într-un fel anume ; nu, îndată Am mîzgălit o alta; cînd sfîrşită o crezusem, Pînă să ştiu, pe-aceasta o-ncepusem. în cursul ultimelor 18 luni de zile, cînd oamenii mă întrebau cu ce mă mai ocup, răspundeam că încerc să scriu cîte ceva pe tema „metafora în relaţii" ; mai apoi, răspunsul meu a fost că încerc să realizez o reconceptualizare a proceselor de relaţionare. Această carte, concepută iniţial în jurul noţiunii de metaforă, se ocupă de natura relaţiilor. Pe măsură ce scriam, am conştientizat faptul că metaforele implică acelaşi proces care se regăseşte în crearea relaţiilor: procesul stabilirii unor conexiuni semnificative între idei (...oameni) iniţial separate şi diferite. Noţiunea de metaforă în sine a devenit, pentru mine, o metaforă pentru relaţii şi m-a ajutat să găsesc o legătură între diferite curente de gîndire cărora m-am dedicat în ultimii ani. Astfel, lucrarea cristalizează gîndurile şi ideile mele asupra relaţiilor, dezvăluind ceea ce ar putea fi considerată prima jumătate a carierei mele. Cartea oferă o argumentaţie, bazată pe semnificaţii personale, asupra proceselor de relaţionare şi încearcă să ne îndepărteze de paradigma dominantă în zilele noastre, conform căreia relaţiile sînt explicate deseori prin intermediul emoţiilor, sentimentelor, destăinuirilor sau cunoaşterii - sau, altfel, cu referire la structura socială sau la experienţele dezvoltării timpurii, în schimb, pun accentul pe uimitorul fapt că oamenii îşi exprimă şi comunică celorlalţi trăirile menţionate mai sus. în timp ce scriam această carte m-am convins că relaţiile se bazează într-o mare măsură pe propriul mod de reprezentare a lumii şi pe modul în care comunicăm această reprezentare celorlalţi, utilizînd dialogul, conversaţia şi discuţia. 1. Ralph Vaughan Williams (1872-1958), compozitor englez (n.tr.). 10 PREFAŢĂ Am vrut, de asemenea, să subliniez faptul că relaţiile nu sînt acele lucruri bine definite despre care citim în cercetările de specialitate - stabile şi aride, catalogate ca fiind mereu apropiate şi pline de certitudine (sau în egală măsură „instabile", întîmplătoare şi dificile). Pentru mine, relaţiile sînt într-o perpetuă transformare, necesitînd mereu reacţie şi interpretare. Relaţiile pot constitui procese care se reproduc continuu (în circumstanţele adecvate) prin prisma propriei lor imagini, şi acest lucru ne-a condus la ideea că sînt entităţi stabile. Dar ele nu trebuie să fie întotdeauna aşa: de multe ori, nu ne putem baza pe starea unei relaţii azi pentru a o anticipa pe cea de mîine, care poate oscila între furtuni emoţionale şi extaz. Consider că oamenii îşi construiesc relaţii prin tranzacţiile discursului, prin vorbirea, discuţia şi conversaţia zilnică.
Lucrarea pare, astfel, să aibă ca temă limba şi rolul ei în relaţiile interumane, şi, desigur, mă voi referi şi la acest aspect. Cu toate acestea, scopul meu este mai cuprinzător şi se bazează pe distincţia dintre limbă şi vorbire sau dintre termenii pe care îi prefer, şi anume dintre limbă şi discuţia sau conversaţia mundană. Cartea se referă, totodată, la semnificaţiile pe care oamenii le atribuie şi le transmit într-o astfel de discuţie, la modalităţile în care indivizii îşi cultivă sentimentul că se află într-o relaţie interpersonală, subliniind ideea de împărtăşire a semnificaţiei, înţele-gînd prin aceasta procesul profund de înţelegere a modului de gîndire a unei alte persoane cu privire la experienţele personale. Interesul meu nu se referă atît de mult la ce trebuie să fie o relaţie, cît la ce înseamnă ea, şi nu numai la ce reprezintă o persoană angajată într-o relaţie, ci şi la ce semnifică ea. A cerceta implicaţiile unei relaţii stabilite între două persoane înseamnă să păşim pe cărări bătătorite şi, în ultimă instanţă, să ne îndepărtăm de ele. Am devenit tot mai neîncrezător în posibilităţile metodelor şi abordărilor contemporane de a explica ce gîndesc doi oameni atunci cînd se alintă reciproc, cînd rămîn loiali chiar şi sub constrîngere sau cînd plănuiesc să meargă împreună la o petrecere. De asemenea, nu cred că părerile dominante de azi pot explica de ce scriu întotdeauna despre relaţiile interumane pe muzică de Ralph Vaughan Williams, dar ambele dileme pot fi rezolvate prin identificarea semnificaţiei acţiunilor persoanei implicate. Această carte are o trăsătură neobişnuită, şi anume că argumentele ei nu se desfăşoară după modelul „punctul A duce la punctul B" şi aşa mai departe, pînă la „Concluzie", în schimb, punctele puse în discuţie vor fi privite sub diferite aspecte, pentru a urmări relaţiile lor simultane cu diferite contexte, pentru a le repoziţiona şi, în anumite cazuri, pentru a le revizui. Acesta este un procedeu stilistic important şi o metaforă pentru cîteva dintre scopurile pe care vreau să le ating în argumentarea din această carte, în relaţii, la fel ca în conversaţie, nu putem şti cum vor evolua lucrurile sau unde se va ajunge. Cel mult, am putea beneficia de unele indicii cu privire la temele care vor apărea, ordinea lor sau calea care va fi urmată. Dar chiar PREFAŢĂ 11 aceste noţiuni, temă, ordine sau cale, reprezintă o convenţie artificială care poate crea falsa impresie că lucrurile se prezintă într-o singură relaţie logică, spaţială sau emoţională. Aşa cum peisajele ni se dezvăluie diferit atunci cînd sînt privite din perspective diferite, aşa cum indivizii pot fi văzuţi într-o lumină nouă în momente diferite de timp sau cum relaţiile pot fi reevaluate în momente de reflecţie, tot astfel această carte abordează subiectul propus ca fiind în continuă mişcare şi din perspective diferite, consecutive sau simultane, într-un anumit sens, acest avantaj mă ajută parţial să pledez pentru faptul că diferitele discipline care compun domeniul cercetării relaţiilor interumane facilitează simultan înţelegerea, fără ca noi să fim puşi în situaţia de a alege care dintre ele este mai „exactă" sau mai validă. Problemele validităţii şi „exactităţii" au sens numai atunci cînd au fost definite atît scopul pentru care, cît şi contextul în care se pune această problemă. Totodată, o astfel de poziţie nu ne obligă să afirmăm că toate punctele de vedere sînt în egală măsură valide - numai că fiecare dintre ele, cu un anumit scop, într-un anumit moment şi într-un anumit context, poate avea o validitate pe care celelalte nu o au simultan pentru acelaşi scop, în acelaşi timp sau context. Prin analogie, nu există nici o metodă de o superioritate absolută pentru a găti mîncarea, deşi, în cazuri specifice, unele metode dau rezultate mai satisfăcătoare decît altele. Deci, dacă te afli în căutarea unei cărţi de tip tradiţionalist, liniar şi autoritar, aşază aceasta înapoi pe raft şi caută altceva, împreună cu cei mai perseverenţi vom întreprinde o călătorie prin bogata ţară a metaforei, discuţiei, semnificaţiei, intimităţii, similarităţii şi a altor experienţe mundane. Caracteristicile tradiţionale ale domeniului „relaţii publice" vor fi privite din diferite unghiuri şi restituite diferiţilor proprietari, în timp ce altele, care au fost neglijate pînă acum, vor fi dezrădăcinate şi prezentate într-o lumină mai favorabilă. Cred că toate acestea îmi vor justifica efortul depus vreme de 22 de ani cercetînd acest domeniu, precum şi faptul că mi-ar mai fi necesari încă 22 de ani de muncă. Mulţumiri Cred că, în cele din urmă, am reuşit să expun intenţiile mele, deşi la început nu ştiam cu certitudine ce vreau să spun. După cum pot atesta eroic editorii, această carte a apărut în urma unui proces de „gestaţie" facilitat de Hendrick 2 , pe parcursul căruia atît forma, cît şi conţinutul s-au schimbat de nenumărate ori. Mulţi cititori au adăugat acestei cărţi gînduri pe care eu le-am omis, jucînd rolul de obstetricieni 2. Clyde Hendrick şi Susan Hendrick sînt editorii Seriei Sage, din care făcea parte şi ediţia în limba engleză a volumului de faţă (n.tr.). 12 PREFAŢĂ pentru ideile pe care eu nu le puteam exprima, pînă într-acolo încît mi-au arătat ce voiam de fapt să spun sau au sugerat reorganizarea unor noţiuni formulate deficitar. Printre aceştia s-au aflat mulţi colegi, studenii şi prieteni cărora le datorez entuziasmul şi perseverenţa. Le rămîn profund recunoscător celor menţionaţi mai jos pentru că au citit manuscrisul, în întregime sau parţial, într-una sau mai multe din formele sale: Linda Acitelli, Irwin Altman, Leslie Baxter, Anne Beai l. Dan Canary, Cad Couch, Perri Druen, Cathleen Farell, Clyde şi Susan Hendrick, Bill Ickes, Zoltan Kovecses, Renee Lyons, Cătălin Mamali, Mik Monsour, Karen Prager, Laura
Page 1 and 2: Steve Duck RELATIILE INTERPERSONALE
Page 3: Gramatica motivaţiilor............
Page 7 and 8: cercetătorilor, în primul rînd,
Page 9 and 10: sugerează că relaţiile se află
Page 11 and 12: Rutt, Hurst şi Strejc, 1991). Pe m
Page 13 and 14: oamenilor despre ele se schimbă -
Page 15 and 16: elaţionării dintre două „obiec
Page 17 and 18: care un intelect poate transforma s
Page 19 and 20: conferă o senzaţie de căldură),
Page 21 and 22: concentrat preponderent pe relatăr
Page 23 and 24: elaţională pe care observatorii
Page 25 and 26: continuu de experienţă năvalnic
Page 27 and 28: Problema segmentării este valabil
Page 29 and 30: Billig analizează, de asemenea, un
Page 31 and 32: perspectiva noilor evenimente. Astf
Page 33 and 34: mijloceşte posibilitatea iniţial
Page 35 and 36: (de exemplu, Berg şi McQuinn, 1986
Page 37 and 38: participarea la doxa culturală sau
Page 39 and 40: cunoştinţele asupra acestor conte
Page 41 and 42: şi cea a informaţiei sau a banilo
Page 43 and 44: Argumentaţia de faţă dobîndeşt
Page 45 and 46: care este dirijat de agent, începe
Page 47 and 48: Modul în care observatorii îşi e
Page 49 and 50: Interpretarea şi relaţionarea Mea
Page 51 and 52: convinge pe celălalt să accepte o
Page 53 and 54: asupra unor teme particulare sau ev
Page 55 and 56:
interpretării şi abordarea simili
Page 57 and 58:
mereu fraţi siamezi din punct de v
Page 59 and 60:
Dată fiind discuţia anterioară,
Page 61 and 62:
intelectele. Similitudinea ajută;
Page 63 and 64:
comunalitatea de experienţă = eve
Page 65 and 66:
subiect pentru fiecare dintre ele.
Page 67 and 68:
persoane sînt „similare din punc
Page 69 and 70:
sau fixate în lumea reală. Cu toa
Page 71 and 72:
afirmă că intimitatea termenilor
Page 73 and 74:
semnificaţii personale). Această
Page 75 and 76:
Dezvoltarea realităţii relaţiona
Page 77 and 78:
dependent de ele şi are o însemn
Page 79 and 80:
Există, de asemenea, anumite eleme
Page 81 and 82:
162 RELAŢIILE INTERPERSONALE. A GI
Page 83 and 84:
omitem, în mod natural, acţiunile
Page 85 and 86:
vedere relaţional. Mai mult, Montg
Page 87 and 88:
prin modul în care sînt privite
Page 89 and 90:
exemplu, există rezultate cu privi
Page 91 and 92:
elaţiilor, precum şi menţinerea
Page 93 and 94:
sociale, cum ar fi rolurile, normel
Page 95 and 96:
Acitelli, L.K. şi Duck, S.W. (1987
Page 97 and 98:
Canary, D.J. si Stafford, L. (eds.)
Page 99 and 100:
persuasion and retrospection in per
Page 101 and 102:
Hill, C.T., Rubin, Z. si Peplau, L.
Page 103 and 104:
marriage", in W. Burr, R. Hill, F.
Page 105 and 106:
Reis, H.T. 5! Shaver P.R. (1988), J
show all

Steve Duck – Relatiile interpersonale - O călătorie alături de ”celălalt”

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?