domenii <strong>de</strong> semnificaţie (<strong>de</strong> exemplu, navigaţie/guvernare sau spaţiu/sentiment), iar extin<strong>de</strong>rea se realizează <strong>de</strong> la un domeniu la celălalt pentru a-1 înţelege mai bine pe unul cu ajutorul celuilalt. De cealaltă parte, în cadrul unei relaţii, pornim <strong>de</strong> la două sisteme <strong>de</strong> semnificaţie personalizate, cîte unul pentru fiecare persoană care intră în relaţie - putem să consi<strong>de</strong>răm, pentru moment, aceste sisteme <strong>de</strong> semnificaţie ca „personalităţi" - şi, prin crearea legăturilor între aceste sisteme, cei doi parteneri pot să se consi<strong>de</strong>re inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re psihologic şi comportamental. Cele două persoane construiesc, prin diferite procese <strong>de</strong> negociere, o entitate comună, dar nouă. Această nouă creaţie extin<strong>de</strong> conştiinţa existenţei celor două persoane, influenţînd totodată comportamentul, gîndurile şi sentimentele lor, transformînd, în acest sens, gîndirea lor. Astfel, la fel ca metaforele, relaţiile sînt vaste. Complexul inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţelor relaţionale reiese parţial din negocierea semnificaţiilor împărtăşite, care se bazează pe cele două seturi originale <strong>de</strong> fundaţii mentale ale celor două intelecte individuale. Metaforele, ca şi relaţiile, sînt indisolubil legate <strong>de</strong> moment şi
care un intelect poate transforma sau influenţa pe un altul şi fundamentul pe care două persoane pot construi împreună ceva nou, care <strong>de</strong>vine ulterior noua bază <strong>de</strong> operare. Metaforele ca mod <strong>de</strong> gîndire a relaţiilor Modul în care oamenii vorbesc <strong>de</strong>spre relaţii realizează o legătură între două domenii <strong>de</strong> discurs. Afirmaţia <strong>de</strong> mai sus nu aduce nimic original, nimic în măsură să ne suscite interesul. Este atît <strong>de</strong> comun să vorbeşti astfel <strong>de</strong>spre relaţii încît, <strong>de</strong> obicei, nici nu conştientizăm acest lucru. Vorbim <strong>de</strong>spre legături dintre oameni, <strong>de</strong>spre cupluri, <strong>de</strong>scriem căsătoria ca uniune conjugală (din latină „a pune vitele împreună în acelaşi jug" !); auzim că unele relaţii s-au <strong>de</strong>strămat din cauza unor fricţiuni relaţionale sau <strong>de</strong> la sine, sau auzim uneori că doi oameni „s-au luat", s-au îndrăgostit la prima ve<strong>de</strong>re sau se simt atraşi unul <strong>de</strong> celălalt. Toate aceste expresii cotidiene sînt metaforice şi provin din domenii importante ale experienţei pre<strong>de</strong>cesorilor noştri. Majoritatea acestor expresii ne este atît <strong>de</strong> familiară, încît nu îi mai recunoaştem originea metaforică, iar multe dintre metafore, pierzîndu-şi baza concretă, au <strong>de</strong>venit pur şi simplu arhaice. Cu toate acestea, metaforele sînt ca dionea 2 , subjugîndu-ne 2, Flori originare din SUA, cu frunze formate din doi lobi care se închid ca o capcană atunci cînd se aşază o insectă pe ele (n.tr.). prin farmecul lor viu şi ispitindu-ne, apoi, către un anumit mod <strong>de</strong> gîndire. Afirmaţia se dove<strong>de</strong>şte valabilă şi utilă în practica cercetătorilor relaţiilor şi a specialiştilor oricărui alt domeniu. Un lucru aparent superficial (limba vie) este, <strong>de</strong> fapt, adînc structurat în gîndirea umană, iar această structură <strong>de</strong> adîncime este cea care mo<strong>de</strong>lează comportamentul. Lakoff şi Johnson (1980) şi Lakoff (1986) au prezentat ipoteza că metaforele nu sînt simple figuri <strong>de</strong> stil, dacă această <strong>de</strong>numire implică i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> instrument lingvistic <strong>de</strong> înfrumuseţare, cu rolul <strong>de</strong> a da viaţă unui discurs altfel plicticos şi monoton - <strong>de</strong>şi aceasta a fost <strong>de</strong>finiţia metaforei vreme <strong>de</strong> circa 2000 <strong>de</strong> ani. Din contră, Lakoff a propus i<strong>de</strong>ea că metaforele sînt figuri <strong>de</strong> gîndire: adică reprezentări care, întîmplător, sînt exprimate mai <strong>de</strong>s în vorbire, ale modurilor în care oamenii îşi <strong>de</strong>zvăluie, îşi <strong>de</strong>zvoltă şi îşi extind gîndurile. Deşi sînt folosite în calitate <strong>de</strong> categorii în analiza pură a limbii, metaforele <strong>de</strong>zvăluie, <strong>de</strong> asemenea, cîte ceva <strong>de</strong>spre intelectul care se exprimă prin ele, la fel cum îmbrăcămintea nu are numai rolul <strong>de</strong> a acoperi corpul, <strong>de</strong>zvăluind anumite lucruri <strong>de</strong>spre purtător. Modul în care oamenii folosesc metaforele pentru a <strong>de</strong>scrie relaţiile a fost studiat <strong>de</strong> numeroşi specialişti, dar eu voi menţiona numai cîţiva dintre aceştia. Lista <strong>de</strong> autori selectată <strong>de</strong> mine inclu<strong>de</strong> lucrarea lui Kovecses (1991) <strong>de</strong>spre metaforele iubirii, cărţile lui Owen (1984, 1985) asupra metaforelor şi <strong>de</strong>zvoltării relaţiei, lucrările lui Baxter (1987, 1992b) asupra simbolurilor relaţionale şi metaforelor, precum şi lucrarea <strong>de</strong> Harvey, Weber şi Orbuch (1990) asupra cauzelor <strong>de</strong>strămării unei relaţii. Există mai multe lucrări în acest domeniu general, cum ar fi cea a lui McCall (1982), care discută rolul metaforei în cadrul sentimentelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re dintr-o relaţie; cea a autorilor Bernard, A<strong>de</strong>lman şi Schroe<strong>de</strong>r (1991), care observă metaforele uzuale ale partenerilor într-o întîlnire <strong>de</strong> afaceri, precum şi propriile mele lucrări (<strong>Duck</strong>, 1984, 1987a) asupra metaforelor alese <strong>de</strong> cercetători pentru a <strong>de</strong>scrie <strong>de</strong>zvoltarea unei relaţii sau pentru a conceptualiza întreaga gamă <strong>de</strong> subiecte cuprinse în acest domeniu. Există şi o publicaţie periodică pe aceeaşi temă - Metaphor and Symbolic Activity (Metafora şi activitatea simbolică) -, precum şi suficiente lucrări cît pentru a umple cîteva rafturi mari <strong>de</strong> bibliotecă. Poate că acest subiect este <strong>de</strong>ja familiar, dar din cercetările menţionate mai sus reies cîteva puncte importante pe care trebuie să le scot în evi<strong>de</strong>nţă. 36 RELAŢIILE INTERPERSONALE. A G1NDI, A SIMŢI. A INTERACŢIONA IMPORTANŢA DISCUŢIEI 37 Metaforele iubirii Limba noastră abundă în metafore care exprimă dragostea, cum ar fi metaforele „nebuniei" („Sînt nebun după tine", „E nebun după ea"), metaforele „nutriţiei" („Mi-e sete <strong>de</strong> dragoste", „Tînjesc după tine", „Nu pot trăi fără tine", chiar şi apelativul „Dulceaţă"), metaforele „focului" („focul pasiunii", „mă topesc după tine", „arzînd <strong>de</strong> dor", „gînduri fierbinţi"), precum şi altele, studiate <strong>de</strong> Kovecses (1986, 1991). în cazurile menţionate metafora prezintă dragostea prin altceva, cum ar fi nebunia, focul sau nutriţia. Aceste imagini sînt oarecum convingătoare pentru că au o bază fiziologică şi, astfel, experienţa trăită este legată <strong>de</strong> ceva familiar, fiziologic. Metafora focului <strong>de</strong>scrie cîteodată atît <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>l trăirea viscerală a pasiunii, încît este irezistibilă. Pe <strong>de</strong> altă parte, un autor creativ îi poate ajuta pe cititori să înţeleagă o experienţă misterioasă prin legătura cu ceva mai familiar, dar care, iniţial, nu părea să fie relevant (<strong>de</strong> exemplu, că dragostea este un fel <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă, o boală sau o pe<strong>de</strong>apsă), în orice caz, metafora are rol informativ, datorită legăturii pe care o realizează între două domenii <strong>de</strong> experienţă. Desigur că, în vorbirea curentă, sîntem <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi nişte mici Shakespeare creativi şi nu folosim mereu metafore inedite şi sugestive. Noi adoptăm, <strong>de</strong> fapt, metaforele pe care cultura noastră ni le pune la
- Page 1 and 2: Steve Duck RELATIILE INTERPERSONALE
- Page 3 and 4: Gramatica motivaţiilor............
- Page 5 and 6: Lucrarea pare, astfel, să aibă ca
- Page 7 and 8: cercetătorilor, în primul rînd,
- Page 9 and 10: sugerează că relaţiile se află
- Page 11 and 12: Rutt, Hurst şi Strejc, 1991). Pe m
- Page 13 and 14: oamenilor despre ele se schimbă -
- Page 15: elaţionării dintre două „obiec
- Page 19 and 20: conferă o senzaţie de căldură),
- Page 21 and 22: concentrat preponderent pe relatăr
- Page 23 and 24: elaţională pe care observatorii
- Page 25 and 26: continuu de experienţă năvalnic
- Page 27 and 28: Problema segmentării este valabil
- Page 29 and 30: Billig analizează, de asemenea, un
- Page 31 and 32: perspectiva noilor evenimente. Astf
- Page 33 and 34: mijloceşte posibilitatea iniţial
- Page 35 and 36: (de exemplu, Berg şi McQuinn, 1986
- Page 37 and 38: participarea la doxa culturală sau
- Page 39 and 40: cunoştinţele asupra acestor conte
- Page 41 and 42: şi cea a informaţiei sau a banilo
- Page 43 and 44: Argumentaţia de faţă dobîndeşt
- Page 45 and 46: care este dirijat de agent, începe
- Page 47 and 48: Modul în care observatorii îşi e
- Page 49 and 50: Interpretarea şi relaţionarea Mea
- Page 51 and 52: convinge pe celălalt să accepte o
- Page 53 and 54: asupra unor teme particulare sau ev
- Page 55 and 56: interpretării şi abordarea simili
- Page 57 and 58: mereu fraţi siamezi din punct de v
- Page 59 and 60: Dată fiind discuţia anterioară,
- Page 61 and 62: intelectele. Similitudinea ajută;
- Page 63 and 64: comunalitatea de experienţă = eve
- Page 65 and 66: subiect pentru fiecare dintre ele.
- Page 67 and 68:
persoane sînt „similare din punc
- Page 69 and 70:
sau fixate în lumea reală. Cu toa
- Page 71 and 72:
afirmă că intimitatea termenilor
- Page 73 and 74:
semnificaţii personale). Această
- Page 75 and 76:
Dezvoltarea realităţii relaţiona
- Page 77 and 78:
dependent de ele şi are o însemn
- Page 79 and 80:
Există, de asemenea, anumite eleme
- Page 81 and 82:
162 RELAŢIILE INTERPERSONALE. A GI
- Page 83 and 84:
omitem, în mod natural, acţiunile
- Page 85 and 86:
vedere relaţional. Mai mult, Montg
- Page 87 and 88:
prin modul în care sînt privite
- Page 89 and 90:
exemplu, există rezultate cu privi
- Page 91 and 92:
elaţiilor, precum şi menţinerea
- Page 93 and 94:
sociale, cum ar fi rolurile, normel
- Page 95 and 96:
Acitelli, L.K. şi Duck, S.W. (1987
- Page 97 and 98:
Canary, D.J. si Stafford, L. (eds.)
- Page 99 and 100:
persuasion and retrospection in per
- Page 101 and 102:
Hill, C.T., Rubin, Z. si Peplau, L.
- Page 103 and 104:
marriage", in W. Burr, R. Hill, F.
- Page 105 and 106:
Reis, H.T. 5! Shaver P.R. (1988), J